Strategia fiscal-bugetară în discuţie este doar o propunere a Guvernului, convenită cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană, propunere care va trebui dezbătută în Parlamentul României. Aşadar, propunerea se va înainta forului legislativ şi va conţine două proiecte de lege privind Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale pentru anul 2012, însoţite fie de o serie de Ordonanţe de Guvern pentru celelalte modificări legislative pînă în 2014, fie de asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, pe pachetul de modificări legislative de rigoare.
Pentru anul următor, Executivul estimează o creştere economică de 3,5-4% din PIB, respectiv de la 543 miliarde de lei la 588 de miliarde de lei. De asemenea, Strategia prevede un deficit bugetar de 3% în 2012, de 2,5% în 2013 şi de 2,2% în 2014. Strategia prevede că, în perioada 2012-2014, tendinţa de reducere a inflaţiei va continua, urmînd ca rata acesteia să scadă pînă la 2,5% în 2014, iar media anuală să fie de 2,8%. Totuşi, la sfîrşitul anului 2012, rata inflaţiei ar urma să ajungă la 3%, iar în 2013 la 2,8%.
Iată principalele măsuri pe care Guvernul intenţionează să le aplice prin Strategia anunţată.
Pensiile persoanelor care au lucrat în condiţii deosebite, dar şi ale celor care au ieşit din cîmpul muncii în acest an vor fi îngheţate pînă în 2014. Se încalcă astfel, prevederile noii legi a pensiilor, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011, referitoare la pensionarii care au lucrat în condiţii deosebite de muncă. Legea acordă majorări acestei categorii de pensionari, începînd cu 1 ianuarie, anul viitor (2012).
Guvernul a decis să sisteze pînă în 2014 acordarea tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă, pentru angajaţii din instituţiile publice.
Va continua sistemul de compensare a muncii prestate suplimentar, în afara orelor de lucru, doar cu ore libere.
Se vor reduce, gradual, cheltuielile cu personalul angajat în sistemul public; politica de blocare a angajărilor va presupune ocuparea unui singur post din 7 vacanţate. Astfel, pentru 2012, cheltuielile de personal vor reprezenta 7,2% din PIB; pentru 2013 vor reprezenta 7,08% din PIB, iar pentru 2014 - 6,79% din PIB. Scăderea fondului de salarii va accentua creşterea şomajului. Restrîngerea de personal, aplicată de-a valma, mecanic, va duce, spre exemplu, la acutizarea problemelor din Sănătate, unde, şi aşa, se resimte lipsa medicilor. În România, populaţia este asistată de 2 medici la 1.000 de locuitori, cea mai redusă rată din Europa.
Executivul amînă reducerea CAS (a contribuţiilor la asigurările sociale pentru angajatori), deşi fusese anunţată în primăvara aceasta. Menţinerea cotei la nivelul actual va încuraja munca la negru şi evaziunea fiscală.
Guvernul va amîna cu 2 ani, pînă în 2014, finanţarea Educaţiei cu minimum 6% din PIB. Astfel, deşi noua Lege a Educaţiei Naţionale, publicată în Monitorul Oficial la începutul anului în curs, stabileşte că pentru finanţarea învăţămîntului trebuie alocate minimum 6 procente din PIB, iar pentru cercetarea ştiinţifică cel puţin 1% din PIB; nivelul fondurilor destinate Educaţiei rămîne îngheţat la 3% din PIB. Guvernul pretinde lipsa fondurilor impuse de lege, care ar presupune un efort bugetar suplimentar de peste 46 de miliarde de lei în anii 2012 şi 2013.
Strategia fiscal-bugetară a Guvernului pe 2012-2014 survine în urma rectificării bugetare hotărîte de Guvern săptămîna trecuta. În ciuda austerităţii la care va fi supusă populaţia, unele ministere şi structuri guvernamentale vor primi fonduri suplimentare substanţiale de la bugetul statului, astfel: 1,4 miliarde de lei - Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Ministerul Administraţiei şi Internelor; 735 de milioane de lei - Ministerul Agriculturii; 10 milioane de lei - Ministerul Justiţiei; 1,3 milioane de lei - Ministerul de Externe; 227 milioane de lei - Ministerul Apărării; 38,5 milioane de lei - SRI; 5 milioane de lei - SIE; 3 milioane de lei - SPP; 6,4 milioane de lei - STS.
SOLUŢII DE REDRESARE ECONOMICĂ
Printre măsurile cu impact asupra mediului economic şi social, fără de care dezastrul se va permanentiza, se numără:
- Diminuarea contrabandei şi a evaziunii fiscale, de la aproximativ 30% la maximum 2% din PIB, nivel atins în Uniunea Europeană. În România, fenomenul evaziunii fiscale atinge aceeaşi valoare ca a Bugetului de Stat;
- Controlul riguros al achiziţiilor publice. În Raportul Curţii de Conturi pe anul 2009, se semnalează că aproximativ 10 miliarde de euro au reprezentat valoarea contractelor de achiziţii publice frauduloase;
- Reducerea cheltuielilor bugetare în zona aparatului guvernamental: micşorarea numărului de ministere (de la 15 la maxim 10), de agenţii guvernamentale (de la 200 la maximum 30) şi a altor asemenea structuri, în funcţie de numărul instituţiilor corespondente din Uniunea Europeană;
- Naţionalizarea fondurilor de pensii obligatorii administrate privat, după modelul Ungariei. Măsura ar aduce 1,5 miliarde de euro bugetului public de pensii;
WikiLeaks.ro documente
