marți, 30 aprilie 2013
luni, 29 aprilie 2013
MARE ATENŢIE STIMAŢI COLEGI
CE AI PRIMIT, ŢI SE VA LUA ! - o necesara completare la postarea anterioara-
(Comentariu la o scrisoare)
Din respect pentru autorul scrisorii comentate , membru SCMD ca si mine, asigurandu-l de toate bunele mele intentii, la solicitarea dumnealui , revin si postez integral continutul scrisorii.
Fac mentiunea (necesara vad) ca nici un pasaj nu a fost considerat deranjant si ca opiniile mele se refera strict la acei rezervisti M.Ap.N. care ,dupa ce au beneficiat de acei cativa banuti, cazuti din cer (?) nu numai ca au parasit sindicatul ,dar au si denigrat pe cei ramasi pe baricade, cu sau fara “beneficiile reconsiderarii încadrării în grupe de muncă pentru unele perioade prin aplicarea arbitrară (?) a dispoziţiilor HG S 1019/2010”.
Col.r.Dan Moraru
Am onoarea sa va salut !
Sunt lt. col. (r) ...., vicepresedinte la filiala ... SCMD.
Va retransmit un mesaj pe care l-am difuzat tuturor membrilor filialei noastre, in urma experientei traite de mine la chemarea la CMJ.
In esenta, este vorba de actiunea omniinfractorului oprea (nu este greseala, asa il scriu eu pe oprea, cu litera mica) care incearca sa-si "albeasca" faradelegile savarsite prin aplicarea HG S 1019 la pensionari.
Doream sa cunosc daca la dumneavoastra se practica sau s-a practicat aceeasi metoda de chemare la CMJ in aceasta perioada.
Astăzi, 18.04.2013, am fost invitat la CMJ pentru a mi se aduce la cunoştinţă modificările din fisa cu locurile de muncă.
După cum ştiţi, acţiunea de acest fel a început joia trecută, în fiecare zi fiind chemaţi, în ordine alfabetică, între 30 şi 40 de pensionari militari (astăzi au fost cei cu literele G şi I).
Aflasem că, pe la mijlocul lunii februarie, Casa de Pensii Sectoriala a MApN solicitase de la CMJ un număr de 300 de memorii originale (dosare personale). Se pare că acele memorii s-au reîntors.
Eu am fost unul dintre beneficiarii "falsului intelectual" promovat de Casa de Pensii Sectoriala a MApN, care, independent de voinţa mea, mi-a modificat încadrarea în grupele de muncă, în scopul creşterii cuantumului pensiei, urmărind să-mi "închidă gura".
Ştiam, din ultima decizie, că pentru o perioadă de 4 ani şi 8 luni mi s-a modificat încadrarea în grupele de muncă, fiind trecut de la deosebite la speciale. După petiţii repetate am descoperit că modificările au fost făcute de către Centrul Militar Zonal Bucureşti.
Ce am constatat astăzi, din înscrisurile ce mi s-au pus în faţă:
1.La nivelul ministerului s-a constituit o comisie de analizare a documentelor emise pentru încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii a UNOR cadre militare trecute în rezervă sau în retragere din MApN (titulatura le aparţine, fără sublinierea cuvântului "unor", care îmi aparţine);
2. Statul major general a emis ordinul MS 12/2013, în care, la art. 4, se prevede analizarea DOAR a perioadelor cuprinse în procesul verbal nr. CA 1/R 4370/04.03.2013 al comisiei numite;
3. Toate aceste perioade, individualizate pe persoane, au făcut obiectul unor transmiteri către CMJ, cu data de plecare de la Bucureşti 4 martie 2013,menţionându-se în ele deficienţele constatate la încadrarea în grupele de muncă!!!
STUPEFIANT!!!
AŞADAR,EI (CENTRUL MILITAR ZONAL BUCUREŞTI ÎN CÂRDĂŞIE CU CASA DE PENSII) FAC MODIFICĂRILE CU DE LA SINE PUTERE ÎN DECIZII ŞI ACUM LE TRIMIT LA CMJ, CHIPURILE,PENTRU ÎNDREPTAREA GREŞELILOR!!!
4.Fiecare astfel de PV este semnat de nimeni altul decât ŞEFUL SERVICIULUI MOBILIZARE, RECRUTARE ŞI SELECŢIE DIN DIRECŢIA PERSONAL ŞI MOBILIZARE A STATULUI MAJOR GENERAL!!!
RUŞINE, oricine ar fi !!!
5.Prin urmare, angajaţii CMJ te anunţa, angelic, că S-A FĂCUT O GREŞEALĂ şi că perioada sau perioadele cuprinse în PV trimis de la Bucureşti nu vor mai fi în condiţii speciale, că până acum, ci vei fi trecut la condiţii deosebite, adică, în traducere, CE AI PRIMIT ÎN URMĂ CU UN AN, ţi se va lua înapoi, prin emiterea unei noi decizii !!! Asta trag eu concluzia, logica, de altfel, pentru că dacă îi întrebi pe angajaţii CMJ-ului, ÎŢI RĂSPUND,MEFISTOFELIC,CĂ EI NU ŞTIU,PENTRU CĂ EI NU CALCULEAZĂ PENSII!!!
Şi, în final, SURPRIZE, SURPRIZE!!!
DACĂ PE PARCURSUL PERIOADELOR CUPRINSE ÎN PV TRIMIS DE LA BUCUREŞTI AI URMAT VREUN CURS DE SPECIALIZARE (curs comandanţi baterii, curs comandanţi divizioane, curs de stat major, curs de alpinism, curs de paraşutism etc), EŞTI GHINIONIST!!! Pentru acele perioade EŞTI ÎNCADRAT LA CONDIŢII NORMALE, în baza art. 3 alin (2) din ordinul M 116 pentru aplicarea HG 1294!!!
CINISM!!!
În anexele de la decizii nu apar condiţii normale pentru acele perioade! Dar, ce şi-au spus hoţii de la Bucureşti? Vreţi dreptate?! LUAŢI ÎNZECIT!!!
CONCLUZIE GENERALĂ: S-AU SCĂLDAT ÎN MINCIUNI!!!
Motivare:
- totul este o mascaradă menită să-l scoată din butoiul cu "miere" de musca pe omni infractorul oprea;
- solicitarea memoriilor de la CMJ a fost o "perdea de fum", deoarece, în mod clar, casa de pensii avea evidenta tuturor măgăriilor făcute şi doar au completat procesele verbale, fără a răsfoi nicio pagină din memorii;
- este evident că nicio comisie nu ar fi putut să analizeze atât de multe memorii în perioada 15 februarie-4 martie, basca editarea PV individualizate şi semnarea lor;
- oprea a utilizat această manevră disperată în alianţă mafiotă cu toţi din minister, în scopul eradicării dovezilor incriminatoare.
- odată dovezile dispărute, oprea va apărea în faţă că "îl salvatore della patria", mai ales că este cosemnatar al iniţiativei legii recuperatorii.
Lt.col.(r)......
vineri, 26 aprilie 2013
SCMD - Departamentul Juridic: Recurs în interesul legii expediat la Înalta Curte...
Nr. 468/C2/969/III-5/2013
Recurs în interesul legii expediat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 24 aprilie 2013
C ă t r e,
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În temeiul dispoziţiilor art.514 din Codul de procedură civilă, formulez prezentul
RECURS ÎN INTERESUL LEGII
În practica instanţelor de judecată s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la: „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 în referire la revizuirea pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010, atunci când printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a dispus anularea deciziei de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi menţinerea în plată a pensiei de serviciu, în cuantumul anterior”.
Urmare sesizării nr. 8/CC din 22 februarie 2013 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Piteşti, transmisă prin adresa nr. 1/S.U./2013 din 11 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a suplimentat verificarea de jurisprudenţă în problema de drept enunţată, constatându-se caracterul neunitar al acesteia.
Cazuistica analizată este circumscrisă ipotezelor în care deciziile de recalculare a pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010, emise în temeiul acestui act normativ şi al Hotărârii de Guvern nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, iar după revizuirea din oficiu a pensiei, în temeiul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, decizia de revizuire a fost contestată, invocându-se încălcarea dreptului de proprietate şi a principiului stabilităţii raporturilor juridice izvorâte din hotărârile judecătoreşti precedente.
În aceste cauze, instanţele au pronunţat soluţii diferite, după cum urmează:
I. Într-o primă orientare jurisprudenţială majoritară, contestaţiile au fost respinse, iar deciziile de revizuire emise în temeiul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 au fost menţinute ca legale, reţinându-se că prin acest act normativ s-a reglementat o altă etapă în procesul de transformare a pensiilor speciale, în pensii de asigurări sociale, etapă în care s-a procedat la revizuirea, cu respectarea principiului contributivităţii, a cuantumului pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010 care au făcut obiect al recalculării.
Faptul că decizia de recalculare precedentă a fost anulată în cadrul unei proceduri judiciare ce a fost finalizată printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus şi menţinerea în plată a pensiei de serviciu anterioare, nu înseamnă că nu mai pot fi aplicate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
Dimpotrivă, şi în aceste situaţii sunt incidente dispoziţiile art. 1 alin. (1) din acest act normativ, întrucât obligaţiile rezultate din anularea prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile a deciziilor de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 subzistă doar atâta timp cât este în vigoare şi temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti respective.
În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, prin decizia nr. 215 din 13 martie 2012, prin care s-a arătat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 instituie o nouă procedură, de revizuire a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010.
Ca atare, puterea de lucru judecat de care beneficiază hotărârea judecătorească anterioară prin care s-a anulat decizia de recalculare a pensiei emise în temeiul Legii nr. 119/2010 va funcţiona numai pentru perioada de timp cât obiectul judecăţii precedente este în fiinţă şi cât timp se păstrează temeiul juridic ce a stat la baza emiterii sale, iar obligaţiile rezultate din anularea deciziilor de recalculare subzistă doar atâta timp cât este în vigoare temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Se apreciază că astfel nu se aduce atingere dreptului de proprietate, invocându-se considerentele formulate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Frimu împotriva României[1] şi nici principiului stabilităţii raporturilor juridice, întrucât respectarea acestui principiu nu exclude o intervenţie ulterioară a legiuitorului, dacă anumite circumstanţe obiective sunt de natură să impună o atare intervenţie, cerinţele impuse de Convenţie fiind ca ingerinţa să fie legitimă şi să păstreze un just echilibru. (Anexa I)
II. Într-o a doua orientare jurisprudenţială minoritară, contestaţiile au fost admise, iar deciziile de revizuire au fost anulate, considerându-se că dispoziţiile art. l alin. (l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.59/2011 nu sunt aplicabile, întrucât se încalcă autoritatea de lucru judecat izvorâtă din hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care s-a stabilit în favoarea reclamanţilor dreptul de a beneficia în continuare de pensia specială, în cuantumul avut anterior aplicării Legii nr. 119/2010, invocându-se principiile ce decurg din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Pravednaya împotriva Rusiei[2].
Astfel, s-a arătat că aspectul pozitiv al puterii de lucru judecat presupune ca partea care a câştigat procesul să se poată prevala, într-o nouă judecată, de dreptul recunoscut printr-o hotărâre judecătorească, fără ca instanţa în faţa căreia este invocată această apărare să mai poată lua în discuţie existenţa dreptului, ceea ce rezidă în obligativitatea dezlegărilor date prin hotărârea judecătorească anterioară cu privire la problemele de drept dezbătute care sunt reiterate în noul litigiu.
Întrucât dreptul de a beneficia de cuantumul pensiei, astfel cum a fost stabilit anterior recalculării efectuate în baza Legii nr. 119/2010 a fost recunoscut printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a stabilit că aplicarea acestui act normativ este contrară principiilor instituite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu se mai poate recurge la revizuirea pensiei prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 decât cu încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi al drepturilor astfel stabilite care constituie un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
S-au invocat şi considerentele formulate în cuprinsul deciziei nr. 215 din 13 martie 2012 pronunţată de Curtea Constituţională prin care s-a arătat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu cuprinde prevederi care să împiedice executarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, atâta timp cât este în vigoare temeiul legal în baza căruia aceste hotărâri au fost pronunţate. (Anexa II)
Apreciez prima orientare jurisprudenţială ca fiind în litera şi spiritul legii, din următoarele considerente:
În temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, s-a realizat recalcularea tuturor pensiilor speciale prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, în scopul integrării pensiilor de serviciu în sistemul public de pensii, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000. Cuantumul pensiilor a fost determinat prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea punctului de pensie, pe baza documentelor existente în dosarele de pensionare[3].
Această măsură legislativă a fost analizată de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului în cauzele Frimu împotriva României (1) şi Abăluţă şi alţii împotriva României[4] constatându-se că reforma sistemelor de pensii s-a bazat pe motive obiective invocate la momentul adoptării Legii nr. 119/2010, respectiv contexul economic şi corijarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii[5]. S-a observat că reducerea cuantumului pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea nr. 19/2000 şi ulterior de Legea nr. 263/2010, fiind menite să asigure echilibrul bugetar şi să corijeze disparităţile existente între diferitele sisteme de pensii, astfel încât motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu au fost considerate nerezonabile sau disproporţionate[6].
În ambele cauze, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu au fost de natură să-i facă pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate şi reclamanţii nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59 din 29 iunie 2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor[7] s-a instituit o nouă procedură, de revizuire a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010. Intervenţia legislativă a fost determinată de existenţa unei situaţii extraordinare, motivată de Guvern prin trei elemente interdependente şi anume: lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare; impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum şi necesitatea stabilirii unei etapizări în procesul de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivităţii şi al egalităţii, în scopul stabilirii în mod just şi echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptăţite să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale[8].
Astfel, prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 s-a prevăzut că pensiile prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr.119/2010 care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor acestei legi se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe.
Prin art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ a stabilit că pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.
Din aceste dispoziţii legale, rezultă că procedura de revizuire a pensiilor era obligatoriu a fi începută de casele teritoriale de pensii, din oficiu, în privinţa beneficiarilor drepturilor de pensie, norma având caracter dispozitiv.
Din formularea cuprinzătoare a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) al ordonanţei, rezultă că au format obiect al procedurii de revizuire toate deciziile de recalculare a pensiei, emise în temeiul Legii nr. 119/2010, fără vreo distincţie, după cum acestea au fost sau nu atacate în justiţie, iar în această din urmă ipoteză, indiferent dacă au fost sau nu menţinute de instanţe.
Întrucât ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, sfera de aplicare a procedurii instituite prin acest act normativ nu poate fi limitată doar la revizuirea deciziilor de recalculare care nu au fost contestate în justiţie ori în privinţa cărora contestaţiile au fost respinse şi nici la procedurile iniţiate de beneficiarii deciziilor de recalculare a pensiilor emise în baza Legii nr. 119/2010 care au formulat cereri în temeiul art. 1 alin. (3) din ordonanţă.
Pe de altă parte, din perspectivele identificate de instanţele de judecată care au adoptat orientarea minoritară, analiza efectuată de Curtea Constituţională prin deciziile menţionate anterior a relevat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere şi nici nu urmăresc anularea ori lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au anulat deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi al Hotărârii de Guvern nr. 737/2010. Dimpotrivă, s-a arătat că: „actul normativ criticat instituie o nouă procedură administrativă de calcul a pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Deşi au vizat, în esenţă, acelaşi obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu conform principiului contributivităţii, Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 sunt acte normative distincte, procedurile fiind de asemenea, separate şi succesive. Prin urmare, (...) Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecăroreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate la dispoziţiile art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010”[9].
Aceste statuări se impun în temeiul efectului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile instanţei de contencios constituţional fiind ataşată nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta[10].
Din aceste perspective, apreciem că nu pot fi reţinute pretinsele încălcări ale art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 1 din Primul Protocol adiţional.
În plus, din prevederile art. 3 ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, rezultă că s-a urmărit ca, în procedura de revizuire să nu fie afectate, prin restituire, drepturile de pensie deja încasate de beneficiari, fie în baza unor hotărâri judecătoreşti, fie în baza deciziiilor de recalculare, de vreme ce obligaţia de restituire institutită prin text vizează doar plata către beneficiari a diferenţelor dintre cuantumul cuvenit al pensiei, rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii.
Această concluzie este susţinută şi de prevederile art.14 din Legea nr. 6 din 21 februarie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 în care se arată că: „Drepturile de pensii obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, ca urmare a contestării recalculării şi revizuirii efectuate pentru categoriile de pensii prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aprobată prin Legea nr. 109/2012, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.”
Ca atare, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu a retroactivat asupra prestaţiilor deja încasate de beneficiarii drepturilor de pensie, acestea nefiind supuse restituirii, iar efectele hotărârilor judecătoreşti prin care s-au anulat deciziile emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi s-a dispus plata pensiilor în cuantumul avut anterior recalculării au rămas câştigate pe toată perioada cuprinsă între data rămânerii definitive şi irevocabile a acestor hotărâri judecătoreşti şi data emiterii deciziilor de revizuire în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
În acest sens, invocam mutatis mutandis considerentele deciziei nr. 1286 din 29 septembrie 2011 pronunţată de Curtea Constituţională prin care s-a arătat că: „Ceea ce se subsumează, în mod evident, conceptului de facta praeterita este dobândirea calităţii de pensionar însă, cu privire la drepturile rezultate în urma obţinerii calităţii menţionate, se observă că acestea se constituie în veritabile efecte rezultante ale actului de pensionare, ceea ce nu înseamnă că actul de pensionare determină a priori şi ad aeternum cuantumul pensiei/drepturilor aflate în plată. Astfel, prestaţiile de asigurări sociale, subsecvente actului de pensionare, nu pot fi considerate ab initio ca fiind facta praeterita. Ele devin facta praeterita pe măsura curgerii timpului, însă cuantumul pensiei la care este îndrituit pensionarul pentru perioada ce urmează unei luni încheiate este mai degrabă un efect viitor al raporturilor juridice trecute - facta futura, întrucât raportul juridic trecut (...) se constituie chiar în dobândirea calităţii de pensionar şi toate prestaţiile succesive lunare sub forma pensiei sunt facta futura, care, pe măsura trecerii timpului, devin facta praeterita”[11].
Situaţiile juridice rezultate din cauzele analizate sunt diferite de cele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat anterior încălcări ale drepturilor fundamentale, bunăoară prin intervenţia legislativului de natură a refuza sau omite executarea[12] ori prin promovarea unor căi extraordinare de atac ce constituiau un „apel deghizat”[13].
*
* *
Ca atare, în interpretarea şi aplicarea dipoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/201, sunt supuse revizuirii şi pensiile prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi al Hotărârii de Guvern nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărârie judecătoreşti irevocabile, fiind menţinut cuantumul pensiei anterioare.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 517 din Codul de procedură civilă, solicit admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să asiguraţi interpretarea şi aplicarea unitară a legii în această chestiune de drept.
ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL*
Gabriela Scutea
___________________
* În condiţiile vacantării funcţiei de Procuror General şi de Prim – Adjunct al Procurorului General, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 529/C/2007 al Ministrului Justiţiei, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 154 din 5 martie 2007.
[1] Cerere nr. 45312/11, Hotărâre din 7 februarie 2012;
[2] Cererea nr. 69529/01, Hotărâre din 18 noiembrie 2004;
[3] Procedura de recalculare a pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010 a fost detaliată şi s-a desfăşurat în baza metodologiei de recalculare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 737 din 21 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010 care, în cuprinsul art. 2 a stabilit un termen de 30 de zile de la data intrării sale în vigoare, pentru realizarea acestor operaţiuni.
Potrivit art. 5 alin. (1) din această metodologie, recalcularea pensiilor de serviciu, prin determinarea punctajului mediu anual în sistemul public s-a făcut pe baza documentelor existente în dosarele de pensii.
Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 a fost ulterior abrogată prin art. 4 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011;
[4] Cererea nr. 45312/11, decizie din 7 februarie 2012 şi cererea nr. 63627/11, decizie din 15 mai 2012. Deşi în privinţa reclamanţilor din cauza Abăluţă vs. România, procedura de recalculare s-a desfăşurat în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 735/2010, iar revizuirea deciziilor a fost reglementată de Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 1 din 28 ianuarie 2011, considerentele de principiu şi statuările instanţei de contencios european sunt similare;
[5] Frimu c/a României (1), §42; Abăluţă c/a României, § 15;
[6] Frimu, § 44; Abăluţă, §16;
[7] Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59 din 29 iunie 2011 a fost publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011 şi aprobată prin Legea nr. 109 din 4 iulie 2012, publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 461 din 9 iulie 2012;
[8] Aceste argumente din expunerea de motive au fost analizate de Curtea Constituţională care, în cadrul controlului de constituţionalitate, din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă, a observat că existenţa unei situaţii extraordinare a fost motivată de Guvern şi, totodată, a impus o intervenţie legislativă urgentă. Instanţa de contencios constituţional a observat că modalitatea aleasă era cea mai rapidă şi eficientă pentru a pune la adăpost drepturile ocrotite de art. 47 din Constituţie şi pentru a evita încălcarea lor (decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 315 din 11 mai 2012). În acelaşi sens, indicăm şi expunerea de motive a proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011;
[9] Curtea Constituţională, decizia nr. 214/2012, precit.;
[10] În acest sens, decizia nr. 1/1995 a Plenului Curţii Constituţionale;
[11] Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011;
[12] A contrario, Antonakopoulos, Vortsela şi Antonakopoulou vs. Grecia, Hotărâre din 14 decembrie 1999, cererea nr. 37098/97 § 31; Dimitrios Georgiadis, Hotărâre din 28 martie 2000, § 32 în care s-a reţinut că legiuitorul, intervenind după pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin declararea ca prescrise a pretenţiilor reclamanţilor a rupt justul echilbru ce trebuia să existe între apărarea dreptului de proprietate şi apărarea interesului general;
[13] A contrario, Pravednaya vs. Rusia, Hotărâre din 18 noiembrie 2004, cererea nr. 69529/01 prin care s-a reţinut încălcarea art.6 din Convenţie şi a dispoziţiilor art.1 din Protocolul adiţional nr. 1 prin desfiinţarea într-o cale extraordinară de atac exercitată de autoritatea administrativă însărcinată cu punerea în executare, a hotărârii judecătoreşti care consfinţea drepturile reclamantei, demersul autorităţii fiind fundamentat pe un act normativ concomitent desfăşurării procedurii în care reclamanta obţinuse câştig de cauză(§ 27-34) şi prin lipsirea reclamantei, în această modalitate, de beneficiul drepturilor de pensie în cuantumul stabilit prin hotărârea judecătorească executorie (§ 37-42);
joi, 25 aprilie 2013
Dorel Pietrăreanu - Mi s-a făcut lehamite de circul ăsta naţional kaki de doi lei...
Nu ma credeti? Vedeti, va rog, macar articolele mele publicate cu generozitate pe militarinfomondo. Sunt insa si multi colegi care mi-au atras atentia ca articolele mele publice mi-au atras prigoana celor de la Directia Financiar-Contabila a MApN (unde cu totul intimplator, am fost trimis in exil si am lucrat un an de zile!!!) si de la Serviciul Pensii Militare (atunci la DFC, in prezent Casa Sectoriala de Pensii!!!)
Se pare ca acesta este motivul pentru care am fost faultat cu 800 RONI la pensie, precum si faptul ca sunt membru al Filialei SCMD Sector 4 Bucuresti!
Acum, va spun cu tristete ca, sunt debusolat, umblu prin problematica pensiilor militare ca un electron bezmetic etc...
Sincer sa fiu, eu nu-i mai cred: nici pe dl Dusa, nici pe dl Ponta, nici USL, nici PSD, nici PNL etc. Si astia de acum au actionat la fel ca si cei dinaintea lor (PDL). La fel de mincinosi, ticalosi, gargaragii, parsivi, aroganti etc…
Am fost ieri la Cimitirul Ghencea Militar la ceremonialul funerar pentru prietenul si colegul nostru col.rz. Costel Galateanu (Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!!!).
Acolo, doi generali in rezerva, fosti colegi si (sper!!!) prieteni cu mine, spuneau ca fata de suma cu care initial li s-a micsorat pensia in anul 2011, saptamina trecuta le-a venit o alta decizie de pensie prin care li se mai lua la unul 350 RONi, iar la celalalt 425 RONi.
Si atunci despre ce vorbim?!
Despre ce ne minte dl Dusa, ori dl Ponta?!
Eu, personal, ii voi crede cind voi vedea cuponul in mina si banii in contul de la banca al pensiei, adica atunci cind nu imi mai vor lua lunar cite 800 RONi, fara nicio motivatie!
Pentru ca, realmente, nu mi s-a spus de ce M-AU FURAT cu cei 800 de RONi la pensie!!!!!!!
Restul... vorbim discutii, ne adunam la mitinguri ca sa ne mai revedem care mai suntem in viata sau in sistem, mai facem cite o conferinta de presa sa ne mai auzim vorbind, sau participam la cite o inmormintare (cum fac unii !!!) asa ca sa vada lumea ca a venit si de la SCMD cineva mare... Scuze, dragii mei, dar nu vreau efectiv sa intru cu cineva in polemica!!!
Eu incerc sa exprim o stare de fapt, nu sunt un formator de opinie, si nici nu doresc sa instig pe nimeni la nimic!!! Pe bune!
Scuze, dar mi s-a facut lehamite de circul asta national kaki de doi lei...
Toate urarile de bine, col.rz. Dorel Pietrareanu
sâmbătă, 20 aprilie 2013
MARIN NEACSU: Avem o ţară de vis
Avem o ţară de vis
Domnul Ponta deja a intrat în stereotipuri. Recent a apărut o nouă problemă pentru domnul prim ministru. Problema oamenilor de la Oltchim. Deja nu mai poate dormi, a luat iarăşi mina aceea de om preocupat care nu mai visează altceva decât bunăstarea „oamenilor” şi o spune atât de afectat încât îţi vine să îl strângi în braţe. Întrebat despre situaţia de la Oltchim, domnul Ponta a declarat:” Oamenii nu sunt vinovaţi. Părerea mea e că trebuie să găsim o soluţie”. Când am auzit această replică şi i-am văzut mina de om preocupat, mi-am adus aminte unde am mai văzut faţa aia şi unde am mai auzit cuvintele respective.
Pe 18 Februarie 2013, întrebat de situaţia pensiilor militare, domnul Ponta arunca aceeaşi poantă:
“Părerea mea e că trebuie să găsim o altă soluţie legislativă. Nu e vina omului, e vina celor care au calculat din instituţiile statului şi să te duci să te întorci iar împotriva oamenilor mi se pare anormal. Şi mi se pare că, dacă a greşit statul, nu plăteşte omul. Dacă au greşit cei de la stat, plătesc cei de la stat”.
Trec pese faptul că soluţia Procurorului cu „dacă a greşit statul, nu plăteşte omul „este o gogoriţă cu care nici un student de anul întâi de drept nu ar fi ieşit pe piaţă, şi mă opresc doar la similitudinea, până la copy-paste a replicilor domnului premier. Replica „trebuie să găsim o soluţie” reprezintă de fapt nu preocuparea ci măsura posibilităţilor domnului prim ministru. Nici măcar nu este în stare să spună „vom face, vom găsi soluţii,” sau” începând de”. Domnul Ponta ne anunţă că „trebuie să găsim o soluţie.” Asta este tot ce poate face un guvern al unei coaliţii de 4 partide, plus unul de rezervă. Păi să îmi fie cu iertare dar acest răspuns îl poate da orice paznic de la fostele CAP-uri, această „rezolvare” se găsea în toate şedinţele de partid de pe vremea lui Ceaşcă. Să fie oare copiată din caietele de conspecte ale domnului Zgonea de pe vremea când dădea la şaibă?
Şi ca să fie clar pentru toată lumea cât de intens gândeşte domnul premier şi cum găseşte soluţii hai să vedem cum a rezolvat problema pensiilor militarilor:
- Pe data de 05.03. 2013, naş Oprea se întâlneşte cu reprezentanţii SCMD şi le promite că va lua el problema în mână şi va rezolva problema pensiilor, că doar tot el o stricase şi ştia unde să lucreze. Le cere să vină ei a doua zi cu proiectul, şi el îl va pune în faţa lui finu. Ba mai mult, militar „adevărat” îşi dă singur termen, până la sfârşitul lunii martie. Bucurie mare, cei mai mulţi au crezut că gata, se rezolvă. Şi eu am crezut iniţial, dar nu pentru că promisese Oprea şi aş fi crezut că moare de dragul pensiilor scăzute, ci pentru că era direct interesat să tacă oamenii din gură, ca să nu se adâncească cererile privind pedepsirea celor vinovaţi de calcularea eronată şi arbitrară a pensiilor militarilor. A doua zi când reprezentanţii SCMD au venit cu un proiect de lege, naşul deja avea pregătit un alt proiect care practic nu dădea ci lua şi nu rezolva problema pensiilor, ci rezolva problema greşelilor care erau puse pe seama şoarecilor şi a intemperiilor. Asta îl interesa, asta a scris. Reprezentanţii SCMD, bucuroşi că li se rezolvă problema nu au mai ţinut cont de amănunte, sau nu au vrut.
- Domnul Ponta convins că acum are o amânare a problemei şi timp de o lună cel puţin nu va mai ţipa nimeni după pensii că vor aştepta aprobarea proiectului lui Oprea, se relaxează. Între timp proiectul are un traseu sinuos, ajunge prin Camerele Parlamentului aşa la semnat apoi dispare. Nu ştia nimeni unde este, ce comisie l-a luat la puricat, în ce stadiu se află.
- Vine termenul promis de Oprea şi rezerviştii încep să întrebe de proiect. Apare Ponta care spune că încă se mai caută soluţii financiare, deşi Duşa afirmase că are banii în fondul ministerului. Ponta însă, oltean, se scarpină invers. El se face că nu ştie şi propune o soluţie de milă: ceva de genul „ajutaţi un om sărman să-şi ia vilă şi mersan”, adică propune el înfiinţarea unui „fond de solidaritate” în care să cotizeze bugetarii care au mai mult de 1000 euro salarii. Cu această propunere împuşca domnia sa mai mulţi iepuri:
- Învrăjbea şi el ca şi Boc cu „pensiile nesimţite” civilii şi bugetarii împotriva militarilor: Nu mi se părea exagerat din partea societăţii civile să reacţioneze la modul:” uite domnule, tot de la noi ia şi le dă tot la ăştia care oricum au pensii cât de cât mari”. Remarca lor mi s-ar fi părut justificată, mai ales că măsura nu era de loc cea corectă sub nici un punct de vedere. Dar pe Ponta nu îl interesa asta, pe el îl interesa faptul că arăta că „este preocupat de găsirea unor soluţii” şi o făcea de aşa natură încât să nu se poată face nimic;
- Îi liniştea momentan pe militari, dar fără a rezolva practic problema pentru că o asemenea propunere nu ar fi trecut de votul parlamentului sau eventual de CCR, pentru că era discriminatorie;
- Scăpa de presiunea problemei şi mai mult, o arunca în grădina PNL de care nu ştie cum să facă să scape, şi îi tot întărâtă prin măsuri cu care ei nu pot fi de acord, aşa cum a făcut şi cu propunerile la justiţie. El ştia că liberalii nu vor fi de acord cu propunerea dar asta nu îl interesa, el şi-a arătat disponibilitatea, dacă liberalii nu vor să rezolve ei situaţia şi să răspundă de protestele militarilor. Ba mai mult, a şi spus-o în mod direct, spunând că dacă liberalii nu sunt de cord, până la rectificarea bugetară să nu ceară bani pentru pensii. Parşiv nu? A învăţat ceva de la Băsescu de când coabitează;
- Rămânea cu problema nerezolvată, dar marca momentul şi intenţia de rezolvare, aruncând practic pisica în curtea altora;
- Apoi îl pune pe Duşa să iasă el în faţă şi să promită marea cu sarea. Acesta iese pe post şi anunţă că legea pensiilor (dar nu spune care, cea de rectificare, sau noua lege a pensiilor militare de stat pe care se angajase că o pune în discuţia parlamentului în această sesiune parlamentară) este gata şi trebuie să ia avizul ministerelor interesate, începând cu data de 14.04. Rapid, foarte rapid, pe data de 16 se anunţă cu mândrie că legea (cea de revenire a cuantumului pensiilor la nivelul din 2010) a trecut de guvern şi va fi trimisă spre aprobarea Parlamentului. Este foarte ciudat, brusc s-au găsit fondurile, domnul Ponta nu mai apelează la mila cetăţenilor, nu îi mai pune pe militari să stea cu mâna întinsă la colţ de buget, acum totul ţine de Parlament.
- De aici începe altă bătaie de joc a la Ponta:
- Legea, aşa cum o propune executivul, nu repară în nici un fel nimic, dar mai ales, amână rezolvarea problemei, până la paştele cailor care se spune că ar fi cândva prin Ianuarie 2014.
- Ce se va întâmpla între timp? Ce să se întâmple, celor cărora le-au venit mai multe decizii de pensie revizuite, le vor veni altele, re micşorate, în aşa fel încât să se formeze un fond care să contribuie eventual în 2014 la repunerea în plată a pensiilor la cuantumul celor din 2010. În mod normal oamenilor li se vor imputa şi sumele diferenţă pe anii 2012-2013 sume ce vor intra şi ele, în cel mai fericit caz în fondul „de solidaritate” din care se vor plăti pensiile din 2014, DACĂ SE VA PUNE ÎN APLICARE ACESTĂ LEGE, pentru că
- Din iulie acest an trebuie să se pună în aplicare noua lege a pensiilor militare, aşa cum a promis domnul Duşa şi atunci tot acest artificiu ar fi nu numai inutil ci şi grotesc, ar dovedi dispreţul şi bătaia de joc cu care Ponta îi tratează pe militari. Astfel oamenii vor ajunge să îl regrete pe Boc, iar remarca doamnei Anghel că USL este mai rău decât PDL va fi confirmată şi susţinută de un număr tot mai mare de oameni.
- Mai există posibilitatea ca noua lege a pensiilor militare cu care Duşa îi abureşte pe actualii pensionari militari să nu se aplice – PE DREPT CUVÂNT- celor aflaţi în pensie pe motiv de neretroactivitate a legii, neretroactivitate pe care Boc nu a aplicat-o. Atunci avem deja altă bătaie de joc. Actualii pensionari vor rămâne cu pensiile pe L119 şi OG1/2011, ajutoare sociale în loc de pensii iar cei care vor ieşi după 2014 vor avea pensii militare. În acest fel vom avea două categorii de rezervişti, rezervişti civili, care vor continua procesele şi repunerea în drepturi până vor trece toţi în lumea celor care nu cuvântă, că doar ministrul justiţiei este finul bun al domnului prim ministru şi al doilea tip, rezervişti militari care vor avea punctul de pensie legat de solda militarilor activi deci vor fi în continuare militari.
Bineînţeles că de fiecare când va fi întrebat, domnul prim ministru va spune: Nu se poate ca oamenii să plătească, părerea mea e că trebuie să găsim o soluţie”, soluţie COPY-PASTE”.
Dar stereotipurile domnului Ponta nu se opresc la găsirea soluţiilor. Domnia sa şi-a format stereotipuri şi pe şantaj şi ameninţări. Cine îl supără, îl critică sau are altă opinie decât el, este imediat aduc cu capul pe butuc:
- Domnul preşedinte al CJ Caraş-Severin într-o şedinţă de consiliu uită în faţa cui se află şi spune că “să fim fericiţi dacă putem plăti pensiile şi salariile şi să achităm tranşele la FMI”. Imediat presa explodează, Ponta este luat la întrebări şi acesta, foarte străveziu, fără nici un fel de jenă, aruncă ameninţarea:” Poate nu mai avem bani la Consiliul Judeţean Caraş-severin, poate-i tăiem de colo, ca şefii vor să fie la televizor, dar in restul tarii ii avem.” Văzând în ce s-a băgat, având în faţă spectrul unui buget tăiat de domnul Ponta aşa pentru că s-a supărat domnia sa pe Frunzăverde, acesta revine, re evaluându-şi afirmaţia”Discuţia vizavi de pensii si salarii a avut loc ieri in contextul unei dezbateri in consiliul judeţean. Ea a fost prezentată trunchiat si scoasa din context. Eu am spus un singur lucru: ca prioritatea pentru aceasta guvernare este plata pensiilor si salariilor”. Ei ce spuneţi, funcţionează şantajul în România sau nu? Interesează pe cineva că cei care suferă sunt cetăţenii, se mai gândeşte cineva la ei acum când mai sunt patru ani până la viitoarele alegeri? Să răspundă domnul Ponta.
- Iniţial am crezut că a fost o scăpare, că domnul Ponta doar s-a exprimat greşit, de fapt nu a gândit ceea ce a spus, sau o fi fost beat, ca domnul preşedinte, care când nu mai are explicaţii la declaraţiile date spune că a fost beat. Numai că lucrurile se repetă. Vă amintiţi episodul nominalizării doamnei Kovesi? Care a fost argumentul suprem al numirii acesteia în fruntea DNA? Ia să ne amintim ce spunea în ziua în care a nominalizat-o:” Am constatat aseară – am avut la CSM o discuţie civilizată şi normală – dar aseară am constatat că Parchetul a devenit moşia domnului Morar şi ca dânsul spune pe cine nu numeşte, pe cine numeşte, cum numeşte şi că, practic, noi constatăm un monopol în România. Monopolul asupra procurorilor aparţine domnului Daniel Morar. În calitatea mea de ministru interimar al Justiţiei şi de prim-ministru, nu pot să asist pasiv la aceste lucruri. (…) Nu cred ca putem accepta ca cineva, o singură persoană, sa încalce sau să rescrie legea pentru a-şi păstra un monopol asupra unei instituţii, Parchetul, care trebuie sa nu aparţină nici partidelor, dar nici unui singur om”. Ce spuneţi de asta? Procurorii României nu se numesc în funcţie de performanţe, calităţi, sau în urma unei trieri şi selecţii având ca bază competenţele, ei sunt numiţi aşa la sâc, în necazul şi ambiţia unuia sau altuia, care vezi doamne, încearcă să manipuleze justiţia. Este absurd să creadă cineva că Morar ar fi avut vreo putere să numească pe cineva sau să intervină real altfel decât cu o părere personală, dar domnul Ponta a avut nevoie de acea declaraţie ca să îşi poată justifica alegerea doamnei Kovesi, vezi Doamne, aşa, ca să moară „băsiştii de necaz”. Penibilă manipulare, subţire acoperire, neinspirată soluţie. Încercând să îşi acopere înţelegerea cu Băsescu sau şantajul la care se presupune că este supus de către colegul de coabitare, Ponta a acceptat să pară drept un om care acţionează sub impulsuri „electromagnetice”, pasional, emoţional, ceea ce nu este de loc favorabil, dar a avut de ales între două rele şi acesta i s-a părut mai mic. Proastă alegere.
- Ca să nu mai aibă nimeni dubii vizavi de viscerele domnului Ponta, a mai venit cu o ieşire de teenager. Doamna Cristiana Anghel sare la gâtul alianţei şi recunoaşte că până la această oră s-a ţinut de.. promisiuni, adică de făcut promisiuni şi atâta tot. Bineînţeles că o asemenea afirmaţie venită de la un senator din USL, nu putea scăpa ne taxată de premier şi acesta, ca un adevărat gentleman, diplomat şi procuror, dă cu toporul ca şi în cazul Frunzăverde, chiar mai dur, pentru că doamna Anghel oricum nu are pe nimeni, este a nimănui, nu îi sare nimeni în apărare, ba mai mult este muşcată oricum din toate părţile şi nu se mai pune o muşcătură de dulău în plus: “Strict în cazul doamnei, m-am gândit la un singur lucru: că pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti”. Strict în cazul doamnei, domnul Ponta nu a gândit de loc. Nu se putea face o gafă mai mare, o impoliteţe mai crasă şi o nesimţire mai strigătoare la cer. Poate în altă situaţie, faţă de altcineva, replica ar fi trecut neobservată, ca o simplă trimitere un proverb, dar STRICT ÎN CAZUL DOAMNEI ANGHEL aşa cum s-a exprimat domnul gură-mare replica este total interzisă, ţinând cont că doamna respectivă a fost la un pas de moarte, la propriu, nu la figurat. Degeaba o dă domnia sa la întors acum şi spune că regretă, a avut tupeul să spună „STRICT ÎN CAZUL DOAMNEI” CEEA CE DEMONSTREAZĂ CĂ SE REFEREA CLAR LA CAZUL DOAMNEI ŞI AVEA ÎN VEDERE SITUAŢIA PRIN CARE TRECUSE. Să îmi fie cu iertare, dar mie asta mi se pare o mârlănie mai mare decât cea a lui Băsescu vizavi de ziarista căreia i-a confiscat telefonul. DOMNULE PONTA, ÎN ALTĂ ŢARĂ, O ŢARĂ CIVILIZATĂ, NU ROMÂNIA, ACEASTĂ REPLICĂ AR FI DUS LA DEMISIE, DAR ÎN CAZUL UNUI OM DOVEDIT PLAGIATOR DE DOUĂ COMISII, CARE SE ÎNCĂPĂŢÂNEAZĂ SĂ STEA ÎN SCAUN, NU NE PUTEM AŞTEPTA LA AŞA CEVA. Domnule, Ponta, coabitarea cu Băsescu vă influenţează negativ. Staţi mai departe, altfel veţi fi confundaţi până la copy- paste.
Avem un premier care nu are nici un plan, acţionează şi conduce după ureche, reacţionează coleric, deciziile îi sunt influenţate de fazele lunii, razele de soare şi paralelismul şinelor de cale ferată. Popor român, unde vei ajunge cu un cârmaci şi un şef de echipaj surzi şi orbi?
Se poate spune că avem o ţară de vis. O ţară care este condusă după cum visează noaptea preşedintele sau premierul.
Avem o ţară de vis
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
