Puterea pregăteşte o fraudă electorală tip 1946

Cum poate PDL cu 30% din voturi să câştige majoritatea în Parlament

Noua schiţă - teoretică în acest moment - de lege electorală este făcută special pentru a favoriza PDL. Chiar dacă USL obţine mult mai multe procente decât PDL, cei din PDL ar putea avea mai multe mandate în Parlament şi ar putea rămâne la guvernare. Analistul politic Cristian Pîrvulescu susţine că varianta de lege electorală preconizată este inadmisibilă.

Înainte de a vă dezvălui modul în care se pot frauda legal alegerile, vă prezentăm anomaliile legislaţiei electorale preconizată de către PDL, UNPR şi UDMR.

Prevederi care forţează Constituţia

Conform declaraţiilor apărute în presă asumate de lideri din zona Puterii, viitoarea lege electorală stabileşte moduri diferite de alegere a Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Pentru Senat se prevede un sistem uninominal pur, adică învingătorul din colegiu devine automat senator. La Camera Deputaţilor se preconizează un sistem de vot mixt, urmând ca 65% din mandate să fie atribuite câştigătorilor de colegii, iar 35% din mandate să fie atribuite prin vot compensat pe listă.

Iată ce spune analistul politic Cristian Pîrvulescu despre sistemele de vot pe care cei din coaliţia aflată la guvernare intenţionează să le aplice. „Din punct de vedere constituţional, nu se justifică tipuri diferite de alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Cele două Camere ale Parlamentului reprezintă naţiunea. Dacă pe viitoarea Constituţie, Senatul va avea alte atribuţii, va reprezenta doar aspectele ce ţin de comunitate, atunci este altceva. Se poate spune că prin legiferarea a două tipuri de alegeri se forţează limitele Constituţiei şi există riscul invalidării la Curtea Constituţională a legii." Ce prevede Constituţia: Art.61: (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.

Tulcea dă tot atâţia senatori cât Iaşiul!

Membrii coaliţiei au stabilit ca, după alegerile din 2012, camera superioară să fie compusă din 89 de senatori. Conform oficialilor coaliţiei, fiecare judeţ va avea două mandate de senator, fiecare sector din Bucureşti, câte unul, iar diaspora va da tot un senator. O astfel de distribuţie dacă va fi pusă în practică va fi una aberantă. Iată de ce. "Soluţia este una artificială şi chiar inadmisibilă, pentru că nu asigură o reprezentativitate reală în Senat. Numărul de senatori, ca şi de deputaţi de altfel, nu se raportează la nivel de unitate administrativă, ci la număr de locuitori. Or, se ştie, există diferenţe mari de populaţie între judeţele României", spune Cristian Pîrvulescu.

Pentru a vă face o imagine referitoare la această nouă aberaţie a guvernaţilor, vă prezentăm spre comparaţie numărul de locuitori din câteva judeţe: Tulcea - 211.622 persoane recenzate în 2011; Hunedoara - 410.383; Constanţa - 680.945; Iaşi - 744.075. Cifrele prezentate spun totul. Tulcea va avea doi senatori (ni se pare absolut normal - n.a.), dar tot câte doi senatori va avea şi Hunedoara, care are dublul populaţiei judeţului Tulcea, iar Constanţa şi Iaşiul, care au o populaţie de mai mult de trei ori mai mare decât Tulcea, vor avea tot câte doi senatori. De asemenea, nu trebuie pus semnul egalităţii în ceea ce priveşte numărul de mandate nici între Hunedoara, pe de o parte, şi Constanţa şi Iaşi, pe de altă parte.

Italia a renunţat în 2006 la ce propune acum guvernul român

Modalitatea de alegere a Camerei Deputaţilor prin vot mixt, 65% câştigători de colegii şi 35% vot compensatoriu pe listă, este un sistem foarte rar aplicat în ţări cu democraţie şubredă. În UE a fost aplicat între 1995 şi 2006 de Italia. Fiind un sistem inechitabil, italienii au renunţat la el. "Un astfel de sistem va avea ca rezultat rămânerea unei treimi din electorat slab nereprezentată în Parlament. Nu vom mai avea cetăţeni egali între ei. Unii vor fi mai puternic reprezentaţi, alţii, mai puţin. Concret, cei care au votat câştigători de colegii vor fi suprareprezentaţi, iar cei care au votat perdanţii, adică pe cei de pe listă, vor fi subreprezentaţi sau deloc", consideră Cristian Pîrvulescu.

De ce a anunţat Traian Băsescu în presa germană că PDL are 30%

Traian Băsescu nu a aruncat aiurea în media germană informaţia că PDL are ACUM 30% din opţiunile de vot, deşi se ştie, în nici un sondaj nu a mai atins nici măcar 20%. Anunţând acum - în presa străină - că PDL are 30%, Traian Băsescu nu face altceva decât să creeze un „alibi" pentru situaţia în care, spre surprinderea lumii întregi, PDL va câştiga cele mai multe mandate în alegerile din 2012.

Reţeta de fraudare "legală" a alegerilor

Prima mişcare este deja cunoscută: decizia ca fiecare judeţ să dea doi senatori. Prin această mişcare, USL-ului i se va limita în mod substanţial numărul de mandate. S-ar putea chiar ca USL să nu câştige un număr mai mare de mandate decât PDL, chiar dacă va avea dublul voturilor celor din PDL. Concret. Luăm exemplul judeţului Tulcea: USL şi PDL câştigă câte un mandat. În Hunedoara, judeţ cu populaţie dublă faţă de Tulcea, dacă ar exista trei mandate, atunci USL ar câştiga 2, iar PDL, 1. Cum vor fi doar două mandate, USL va câştiga doar un singur mandat. Constanţa (populaţie de trei ori mai mare decât Tulcea): patru mandate (în raport cu Tulcea), toate ar fi câştigate de USL. Situaţia este identică şi în Iaşi, judeţ cu populaţie de trei ori mai mare decât Tulcea. Dacă ţinem cont de numărul populaţiei, Iaşiul ar trebui să dea 4 mandate, pe care USL le-ar câştiga pe toate. Se poate observa că, numai în cele trei judeţe analizate, USL câştigă 5 mandate, dar nu câştigă alte 5 mandate, dacă legea ar ţine cont de numărul de locuitori.

Marea şmecherie a votului urban şi a celui rural

La Camera Deputaţilor, PDL trebuie să forţeze obţinerea majorităţii. Aici mandatele ar urma să fie distribuite astfel: 18 mandate minorităţile naţionale; 3 mandate - diaspora; 185 de mandate câştigate în colegii în cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti şi 93 de mandate câştigate prin vot compensatoriu pe listă. Marele tun pe care se pregăteşte să-l dea PDL îl reprezintă trasarea colegiilor. Deşi informaţia nu este oficială, surse din zona Puterii citate de DCNews au menţionat că în ţară colegiile vor fi trasate pe criterii administrativ-teritoriale. Concret, vor fi colegii exclusiv urbane şi colegii exclusiv rurale. Se va invoca această împărţire, pentru ca secţiile de votare, birourile electorale să se suprapună 100% peste cele de la alegerile locale. (Iată un alt "argument" pentru comasarea alegerilor - n.a.) Care este consecinţa unei astfel de împărţiri a colegiilor este uşor de explicat. Cu excepţia câtorva municipii, USL stă mult mai bine în zona urbană. Astfel, un candidat USL câştigă trei colegii cu, să zicem, un total de 450.000 de voturi în urban, în timp ce în rural, PDL câştigă 5 colegii cu acelaşi număr de voturi sau chiar cu mai puţine. Se poate ajunge deci în situaţia ca USL cu 60% din voturi să obţină mai puţine mandate decât PDL. În plus, chiar dacă nu câştigă nici măcar un colegiu, dar obţine minim 5%, un partid de tipul PPDD ar putea avea 4 sau 5 deputaţi pe lista compensatorie. 4 sau 5 deputaţi care pot fi decisivi în stabilirea unei majorităţi.

Se poate ajunge în următoarea situaţie: în ţară USL - chiar cu un procent de voturi bine peste 50% - să obţină 148 de mandate de deputat, iar PDL, 104. În acest caz, cu preconizatele 22 de mandate de la UDMR, cu cele 18 de la minorităţi, 4 de la PPDD şi cele 3 proprii din diaspora, PDL va avea o majoritate extrem de fragilă, dar o va avea în Cameră.

Dezvăluiri: Cum se fură alegerile în România!

NOTĂ SPECIALĂ. Maşinăria PDL de fraudare a alegerilor a folosit toate mecanismele posibile: Poliţie, Jandarmerie, SRI, SIE, Prefecturi, servicii deconcentrate şi agenţi economici de stat. Şi, nu în ultimul rînd, ambasade străine. În campania prezidenţială, Traian Băsescu a folosit Centrul SECI şi proiectul militar MONSAT pentru a-şi vedea visul cu ochii.

Achiziţionarea şi instalarea echipamentelor speciale pentru reţeaua MONSAT s-au făcut şi cu sprijinul National Security Agency (NSA). Actul de naştere a sistemului MONSAT este Hotărîrea 045/2005 a CSAT. Reţeaua de sateliţi MONSAT de joasă altitudine, la care SRI şi SIE au acces, nu e lansată de Statul Român, ci de SUA, în colaborare cu o serie de ţări europene. România „închiriază“ accesul la aceşti sateliţi, pe baza unor înţelegeri între Serviciile Secrete ale ţărilor NATO. Ei sînt folosiţi pentru pedepsirea dizidenţilor, în mod ilegal, prin urmărirea, monitorizarea şi hărţuirea sau tortura aplicată persoanei vizate.

Reţeaua de sute de sateliţi care acoperă Europa nu numai că receptează, dar e capabilă să şi transmită, în mod egal. Dispozitive radar, bazate pe unde milimetrice, au posibilitatea de a urmări o persoană, după caracteristicile biometrice, oriunde pe pămînt şi, mai mult de atît, de a vedea omul prin acoperişurile clădirilor în care se află acesta. Cu ajutorul agentului special secret al DEA, din zona Balcani (Drug Enforcement Administration), Harry Giknavorian, Traian Băsescu are acces direct la Centrul SECI.

Acest Harry Giknavorian este, în fapt, agentul acoperit al CIA, delegat de SUA pe lîngă Traian Băsescu, încă din anul 2004. Este singura persoană din România care nu are numere de identificare la maşina cu care se deplasează prin Bucureşti. El conduce un SUV Ford Explorer blindat, de culoare verde. Agentul american are relaţii strînse cu autorităţile Statului Român, în special cu Traian Băsescu şi cu consilierul prezidenţial pe probleme de Securitate, Iulian Fota. Este căsătorit, are 2 copii, băiat şi fată, şi locuieşte în Băneasa, în Complexul ZODIAC; are un cîine labrador. America, prin rezidenţii CIA şi prin Harry Giknavorian, a aservit conducerea structurilor din MAI: DGCCO, SIPI şi DIICOT. Pentru a-şi pune planul în aplicare, a trebuit să-l schimbe pe Dan Nica de la conducerea Ministerului de Interne. Astfel, americanii au putut să utilizeze aplicaţii ale softului de la RASIROM, folosit de Institutul Naţional de Statistică şi agreat de BEJ şi BEC. Agentul CIA din România şi omul său sub acoperire de agent DEA, de la Centrul SECI, au putut să supravegheze, să controleze, să influenţeze şi să centralizeze datele din secţiile de votare în timp real. Totul s-a petrecut cu sprijinul SIE şi STS, deoarece aplicaţii ale acestui soft de la RASIROM sînt folosite şi în lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate din Europa. Astfel, Traian Băsescu, prin acoliţii săi şi cu sprijinul guvernului american, foloseşte independent şi fără control parlamentar Sistemul Naţional de Monitorizare a Comunicaţiilor prin Satelit-MONSAT. Acest sistem are la bază o serie de proiecte realizate în ultimele decenii în Statele Unite şi în Europa, iar sateliţii lansaţi în spaţiu sînt de provenienţă americană şi operează la joasă altitudine. Pentru a intra, cît de cît, în legalitate şi a-şi pune planul în aplicare, SUA au impus Guvernului Tăriceanu adoptarea unui cadru legislativ astfel încît românilor să le fie monitorizate toate convorbirile telefonice şi toate e-mailurile. Aşa a apărut subit Legea nr. 298/2008, promulgată rapid de Traian Băsescu, privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţelele publice de comunicaţii. Legea se referă atît la persoanele fizice, cît şi la cele juridice. MAI, Parchetul General, SRI şi SIE au, astfel, oricînd acces la date pe baza unei simple ordonanţe semnate de orice procuror, fără a mai exista un mandat emis de judecător. Acest sistem MONSAT permite interceptarea poştei electronice utilizate de oameni de afaceri sau politicieni. În timpul campaniilor electorale, mesajele transmise prin Internet pot fi interceptate neautorizat şi folosite de adversarii politici.

Pregătirea pentru fraudarea alegerilor prezidenţiale din 2009 s-a făcut în timpul campaniei europarlamentare. Apoi, terminale mobile ale STS au fost amplasate la sediul central SECI de la Bucureşti şi au fost folosite la monitorizarea comunicaţiilor şi a transmisiilor de date-voce tip SMS. Acest lucru a fost posibil pentru că RASIROM (regie aflată în subordinea Serviciului Român de Informaţii) a proiectat un sistem care a putut fi folosit de către prefecţii PDL şi de către membri ai acestui partid, care ştiau numerele de telefon ale fiecărei secţii de votare, transmiţînd date în timp real la Bucureşti. Dispozitivul de ascultare a telefoanelor mobile are un sistem de funcţionare destul de simplu şi poate fi introdus, cu uşurinţă, într-o valiză de voiaj. Agentul trebuie să scaneze codul personal al telefonului care urmează să fie ascultat. Pentru acest lucru, el se apropie de posesorul telefonului mobil, la o distanţă mai mică de 25 de metri, în timp ce acesta are o convorbire. Fiecare celular are un mod de identificare, denumit IMEI, care poate fi aflat tastînd pe telefon steluţă diez 06 diez (*#06#). Rezultă un cod format din 15 cifre. Acesta este personalizat pentru fiecare telefon celular în parte şi nu poate fi acelaşi pentru două aparate. La sediul central al PDL, în noaptea alegerilor, a fost instalat un dulap cu routere. Numărul posturilor ocupate a fost de aproximativ 500; acestea au fost instalate pentru conexiuni interne cu secţiile de votare din ţară, iar la secţiile din afara României nu au fost distribuite terminale STS, deoarece nici măcar Băsescu şi acoliţii săi nu pot transporta aceste terminale fără a atrage atenţia autorităţilor din Uniunea Europeană.

În ţară, STS, împreună cu prefecţii şi subprefecţii, ajutaţi de membrii PDL, au fost cei care au condus operaţiunile de centralizare a alegerilor (întrucît cele 500 de aparate telefonice mobile ale STS au fost în custodia membrilor PDL), iar aceştia au trimis SMS-uri cu mesaje electorale pe telefoanele speciale. SMS-urile au fost expediate de pe cartele preplătite doar de la nivel judeţean spre centrul din Aleea Modrogan. De altfel, euroalegerile şi Referendumul pentru introducerea votului uninominal au permis Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, să monitorizeze, prin intermediul telefoanelor mobile şi al cartelelor prepaid pe care le-a pus la dispoziţia Biroului Electoral Central şi preşedinţilor secţiilor de votare, întreg procesul de transmitere a rezultatelor şi a prezenţei la vot.

Conducerea PDL şi Traian Băsescu au avut timpul necesar să întoarcă rezultatul alegerilor cu voturi fictive din străinătate. Aceste voturi nu au putut fi niciodată numărate. Generalii numiţi de Traian Băsescu la conducerea STS au primit sarcina să rezolve această problemă. Este vorba de 3 generali care s-au ocupat de monitorizarea alegerilor: Marcel Opriş (director STS), Corneliu Grigore (prim-adjunct al directorului STS, managerul liniei de urgenţă 112) şi Ioan Balaure (directorul adjunct pe probleme economice al STS). După executarea ordinelor primite de la Cotroceni, generalul cu două stele Corneliu Grigore a mai primit o stea şi a fost trecut în rezervă.

Au fost concepute planurile de protecţie contrainformativă prin care Traian Băsescu a dispus demararea operaţiunilor de bruiaj online, pe bani publici, încă din luna septembrie a anului 2008. Consilierii loiali au fost însărcinaţi cu crearea unui departament secret pentru protejarea imaginii miniştrilor PDL şi a preşedintelui, pe Internet. Angajaţii acestui serviciu privat, plătit din banii Ministerului Turismului şi Dezvoltării Regionale, trebuie să pornească o campanie agresivă împotriva celor ce îl blamează pe Traian Băsescu, sau să posteze pe Internet tot felul de comentarii, care să schimbe sensul informaţiilor negative despre acesta din articolele de presă. Sînt vizate în principal marile ziare cu domenii de Internet, agenţiile de presă, blogurile de atitudine care înregistrează trafic etc. Serviciul nu se află în clădirea Ministerului Turismului şi Dezvoltării Regionale, dar de el se ocupă direct unul dintre consilierii personali ai Elenei Udrea, respectiv Ana Maria Topoliceanu.

În 2009, am asistat la o fraudă prefabricată, cu CNP-uri inventate, cu voturi ale morţilor, cu semnături în fals, cu Procese Verbale falsificate, cu rezultate inversate, cu mită în sediile electorale şi un proces electoral dirijat. Agenţii STS, SRI şi SIE ai lui Băsescu, ajutaţi de americani şi de agenţii SISROM din afara ţării, au cumpărat, au furat şi dirijat sute de mii de voturi, pentru ca rezultatele să corespundă cu cele din softul comandat de Traian Băsescu, cu 4 minute înainte de exit-poll-uri, live, în faţa naţiunii. Autoritatea Electorală Permanentă, din obedienţă faţă de stăpîn, a muşamalizat informaţia că au fost aproape 14.000 de votanţi multipli, sau că au existat numeroase Procese Verbale măsluite, cu rezultate inversate în favoarea lui Traian Băsescu.

Referitor la agentul american Harry Giknavorian, acesta are relaţii strînse cu Mafia ţigănească şi cu Serviciul Secret al romilor, pe care îl finanţează din fondurile de stat americane ale CIA. Serviciul de Informaţii şi Siguranţă al Romilor – SISROM este un serviciu secret, protejat şi de către Traian Băsescu şi camarila sa din SRI. Acesta este folosit la controlarea clanurilor şi a grupărilor infracţionale, prin regizarea unor scandaluri între bande. SISROM-ul îl ajută pe Traian Băsescu să cumpere voturi în cadrul etniei (vezi Clanul Bercea Mondialul).

Serviciul Secret al ţiganilor are, în principal, menirea „să apere interesele şi drepturile etniei romilor, precum şi dezvoltarea unei reţele de informare şi comunicaţii interne şi externe“. El colaborează cu toate Serviciile Secrete clasice, respectiv: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, structurile de informaţii ale Ministerului de Interne, INTERPOL şi EUROPOL. SISROM, avînd centrul la Bucureşti, funcţionează după reţeta clasică a structurilor de informaţii. Îşi desfăşoară activităţile „în paralel cu serviciile secrete existente şi dă raportul către U.M. 0215 (Serviciul de informaţii şi protecţie a cadrelor din Ministerul de Interne)”. Ca structură informativă, SISROM se ocupă de culegerea de informaţii din domeniile social, politic, cultural şi economic, cu accent pe următoarele problematici: emanciparea socială şi formele de dialog cu organizaţiile non-guvernamentale. Are constituite reţele de informatori, care culeg date şi informaţii din teritoriu. Acestea sînt transmise, apoi, sub formă de Note informative, dar şi de informaţii brute, direct lui Traian Băsescu. ,,Părinţii” acestui sistem sînt Virgil Măgureanu şi Ioan Talpeş, care au înţeles rostul SISROM, permiţînd înfiinţarea lui fără a-i crea probleme. Administraţia Prezidenţială a lui Traian Băsescu a acordat girul membrilor acestei structuri.

Spionajul Rrom SISROM - Serviciul de Informaţii şi Siguranţă al Romilor din România este o structură particulară, iniţiată şi condusă discret de acelaşi Virgil Măgureanu. Acest Serviciu Secret ilegal, care funcţionează sub protecţia lui Traian Băsescu, a camarilei din SRI şi cu ajutorul oamenilor SIE de la Ambasadele României din marile capitale europene, a schimbat rezultatul alegerilor din exteriorul României, prin implicarea sa activă în direcţionarea voturilor etniei rome din Spania, Italia şi Franţa către candidatul Traian Băsescu.

Tot agentul Harry Giknavorian este cel ce controlează SIPI - Serviciul de Supraveghere Operativă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

SIPI, Serviciul Independent de Protecţie Internă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, folosit şi de către americani, şi de către Traian Băsescu, este beneficiarul unor informaţii ale sistemului MONSAT. Acest serviciu captează ilegal informaţii, operaţiuni care se pot realiza fără probleme de către unii angajaţi politici ai sistemului, dar şi de către beneficiarii legali ai acestuia. Interceptările ilegale se pot efectua de către operatorii MONSAT, care au libertatea aproape totală de a accesa pachete de date transmise prin zecile de sateliţi ce asigură comunicaţiile dintre utilizatorii serviciilor specifice. Acest lucru se datorează tehnologiei avansate şi posibilităţilor reduse de exercitare a unui control pertinent asupra sistemului. El funcţionează după principiile de interceptare a comunicaţiilor clasice, precum telefonia în sistemul naţional. Astfel, operatorii MONSAT pot interveni pentru captarea unor informaţii, imediat după emiterea semnalului antenei de emisie, sau pot să capteze semnalele satelitului de comunicaţii folosit de operatorii de astfel de servicii din România ori din ţara de origine a utilizatorului.

Cei aproape 2.000 de angajaţi ai SIPI răspund instituţional numai în faţa ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş.

Sistemul MONSAT are aprobarea CSAT şi utilizează informaţii şi aplicaţii americane KOFAX, Microsoft şi XEROX.

Sateliţii americani sînt rezervaţi pentru situaţiile în care victima iese din raza în care acţionează grupările criminale, deplasîndu-se în afara oraşelor, în campinguri, la ţară etc.

Reţeaua de sateliţi la care SRI şi SIE au acces este folosită, într-adevăr, în mod ilegal, de către personalul Administraţiei Prezidenţiale, cu acordul deplin şi sub îndrumarea Serviciilor Secrete româneşti, aflate sub comanda serviciilor străine care le-au pus la dispoziţie tehnologia. Elemente corupte din conducerea acestor Servicii Secrete româneşti şi din fruntea Statului Român utilizează, de cîţiva ani buni, în mod ilegal, această tehnologie împotriva propriilor cetăţeni.

Comunitatea Naţională de Informaţii, din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, deci şi Traian Băsescu, are acces la un Sistem Informatic Integrat, racordat la toate Serviciile Speciale, şi unde sînt stocate informaţiile secrete de importanţă strategică, inclusiv cele obţinute în urma interceptărilor legale sau ilegale pe care le efectuează Serviciile de Informaţii din România.

Această bază de date, care este permanent actualizată, este pusă la dispoziţia preşedintelui României, iar serverele în care sînt stocate datele se află într-un Centru de Management al Sistemului Informatic Integrat, care, potrivit celor stabilite printr-un document secret (Hotărîrea nr. 0216/27.10.2004, emisă de CSAT), ocupă două spaţii: unul principal, aflat în Bucureşti, şi altul de rezervă. Potrivit unor informaţii neoficiale, Centrul de Management al Sistemului Informatic Integrat este administrat de Serviciul Român de Informaţii.

Această bază de date în format electronic, aflată în serverele Centrului de Management al Sistemului Informatic Integrat, permite Serviciilor Secrete din România să obţină, în timp real, orice informaţie despre o persoană fizică sau juridică, în funcţie de interesele urmărite.

Funcţionarea Centrului de Management al Sistemului Informatic a fost reglementată prin Hotărîrea de Guvern nr. 952 din 14/08/2003, contrasemnată de directorul SRI. Accesul operatorilor la date este permis în funcţie de Certificatul de securitate (eliberat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat). Centrul de Management al Sistemului Informatic Integrat este stabilit, printr-un document secret (Hotărîrea 0216/27.10.2004, emisă de CSAT) în două sedii: unul principal, aflat în Bucureşti – Centrul SECI, şi cel de rezervă, în cadrul Biroului de Informaţii Militare (BIM) din cadrul DGIA (o structură departamentală formată din Direcţia de Informaţii Militare şi Direcţia Siguranţă Militară, din cadrul MApN). Brigada de Informaţii Militare (BIM) reuneşte, sub comandament unic, cele trei batalioane care funcţionaseră şi pînă acum, respectiv HUMINT, IMINT şi SIGINT.

Brigada de Informaţii Militare a fost constituită în urma unei Hotărîri a CSAT, din 31 martie 2010, şi este subordonată direct ministrului Apărării, Gabriel Oprea. Serviciile Secrete ale Armatei au primit undă verde pentru înfiinţarea Brigăzii de Informaţii Militare de la directorul Comunităţii de Informaţii a Statelor Unite ale Americii (DNI), James R. Clapper. Beneficiarii acestui Serviciu Secret al Armatei Române sînt: fostul ministru al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, actualul ministru al aceleiaşi structuri, Traian Igaş, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Muncii, Ioan Nelu Botiş, consilierul prezidenţial pe probleme de Securitate, Iulian Fota, preşedintele României, Traian Băsescu, precum şi ambasadorul SUA, Mark Gittenstein. Chiar dacă, oficial, singura autoritate naţională în domeniul interceptărilor este Serviciul Român de Informaţii (SRI), se ştie că Statul Român, printr-o Hotărîre strict secretă, a autorizat Serviciul de Informaţii Externe (SIE) să îşi procure şi să folosească cele mai sofisticate echipamente pentru ascultarea telefoanelor românilor şi a tuturor comunicaţiilor pe Internet, prin sistemul MONSAT.

Serviciul de Informaţii Externe face parte din Sistemul Naţional de Apărare al României şi funcţionează în baza Legii nr.l din 6 ianuarie 1998. La 15 aprilie 2004, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a adoptat Hotărîrea nr. 0063, clasificată STRICT SECRET, prin care autoriza Serviciul de Informaţii Externe să desfăşoare activităţi de tip SIGINT (SIGINT - SIGnal INTelligence reprezintă informaţii obţinute din surse care acţionează în spectrul electromagnetic şi constau din mai multe subdomenii), pentru interceptarea comunicaţiilor efectuate prin satelit. Din acest moment, SIE dispune de baza legală pentru a-şi procura cele mai performante dispozitive necesare interceptărilor de voce şi date transmise prin mijloace electromagnetice (telefoane, calculatoare sau orice alt tip de radioemiţător).

SIE se ascunde în spatele unor legi care îi permit să asculte pe oricine şi oricînd, chiar şi fără mandat.

DGIA şi DGIPI îşi prezintă rapoartele doar miniştrilor de resort şi nu sînt controlate de Parlament.

Atît SRI, SIE, cît şi STS, prin Marcel Opriş, au folosit în campania electorală baza sistemului MONSAT, aflat la Centrala Regională SECI de la Bucureşti, condusă din umbră de agentul Harry Giknavorian. MONSAT poate monitoriza orice convorbire telefonică sau transmisie de date-voce care se realizează printr-un terminal cu acces la satelit. Acelaşi lucru este valabil şi pentru telefonia fixă sau tehnologia GSM. Datele centralizate la sediul de campanie din Aleea Modogran au fost, astfel, operate şi trimise, cu ajutorul STS, din Centrala SECI.

Softul folosit de BEC include o aplicaţie KOFAX, tip vierme sau tip buclă, care are drept scop redistribuirea voturilor în favoarea unui candidat prestabilit. De aceea, toate sondajele de la ieşirea din secţiile de votare care dădeau cîştigătoare PRM sau alte partide din Opoziţie nu au corespuns, deoarece au fost făcute prin luarea în calcul a unei opţiuni reale de vot, de 70%, a populaţiei, cînd în fapt aceasta nu a depăşit cota de 20%.

Net-Consulting, în colaborare cu firma americană KOFAX (o filială CIA), împreună cu firmele Asesoft şi ASSECO, au construit, pe baza programului de la RASIROM (fosta UM 05099, în fapt, o societate patronată de SRI), un soft folosit în ultimele două campanii ale alegerilor, care conţine o cheie-buclă conspirată, pentru direcţionarea voturilor nule şi a celor de pe listele suplimentare, în favoarea lui Traian Băsescu, la ordinul SUA. Programul dirijează voturile dintre BEJ si BEC la orice candidat ales.

NOTE:

* Drug Enforcement Administration (DEA) este o agenţie federală de aplicare a legii în Statele Unite, din cadrul Departamentului de Justiţie American, însărcinată cu combaterea traficului şi consumului de droguri în Statele Unite. De asemenea, DEA, împreună cu alte agenţii americane de investigaţii, are ca responsabilitate exclusivă coordonarea şi urmărirea de către SUA a investigaţiilor legate de droguri – şi nu numai – în străinătate.

* DGIA- Direcţia Generală de Informaţii a Armatei, se ocupă cu culegerea de date şi informaţii în vederea informării factorilor de decizie asupra fenomenului militar şi politico-militar din zonele de interes pentru România. Totodată, are ca obiect extinderea cooperării cu celelalte structuri cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi cu Serviciile de Informaţii militare ale statelor membre NATO. Se ocupă şi de îmbunătăţirea reprezentării militare externe (este vorba despre ataşaţii militari) şi de identificarea acţiunilor care ar putea aduce atingere capacităţilor operaţionale, personalului şi patrimoniului Armatei. Are ca sarcină şi descoperirea şi prevenirea actelor de corupţie şi altor activităţi ilegale în care ar fi putut fi implicat personalul Armatei.

* MONSAT - Sistemul Naţional de Monitorizare a Comunicaţiilor prin Satelit.

* RASIROM - Regie autonomă aflată în subordinea Serviciului Român de Informaţii, avînd ca principal obiect de activitate proiectarea, realizarea şi instalarea sistemelor de pază şi de alarmare la efracţie şi început de incendiu, stingerea automată a acestuia, controlul accesului persoanelor şi autovehiculelor, controlul biometric şi autentificarea identităţii, TVCI, CATV. Firma mai oferă instalaţii şi echipamente de protecţie fizică şi electronică a incintelor şi a perimetrelor, cu centralizarea informaţiilor în dispecerate specializate, precum şi reţele de comunicaţii voce-date. RASIROM deţine o tipografie proprie.

sursa: Surse.org

l

La 03.11.2011 aintrat in vigoare Regulamentul de organizare si functionare al SCMD

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE AL SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE


CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art.1 Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, denumit în continuare SCMD, este o organizaţie cu personalitate juridică, apolitică și nonprofit, constituită în temeiul Legii Sindicatelor nr. 54 din 24 ianuarie 2003, care reuneşte, fără discriminare, pe baza liberului consimţământ, cadre militare în rezervă, disponibilizate conform O.G. nr. 7/1998 dar si a altor acte normative conjucturale, în retragere, indiferent de structura sistemului naţional de apărare, siguranţă şi ordine publică din care provin şi care aderă la Statutul, scopul şi obiectivele Sindicatului.

Art.2 Regulamentul de Organizare și Funcționare, denumit în continuare ROF, reprezintă un document de reglementare a activităţii Sindicatului, prevederile sale fiind obligatorii pentru toţi membrii acestuia.

CAPITOLUL II

Organizarea și conducerea Sindicatului.

Atribuţiile funcţionale ale organelor de conducere.

Art.3 Sindicatul este organizat, in funcţie de scopul şi obiectivele statutare, astfel:

(1) la nivel central: Comitetul Director; Biroul Operativ; Comisia de Cenzori, Secretariatul General şi colectivele de specialitate (Departamente) pe domenii de activitate.

(2) la nivel teritorial: filiale, birouri operative ale filialelor, compartimente sau responsabili pe domenii de activitate.

Art.4. Organele de conducere şi control ale SCMD sunt:

4.1. Organele Centrale de Conducere

a) Consiliul Naţional al Reprezentanților– organul suprem de conducere,

b) Comitetul Director

c) Biroul Operativ

d) Preşedintele Sindicatului

4.2. Organele Teritoriale de Conducere

a) Adunarea generală a filialei teritoriale

b) Biroul operativ teritorial

c) Presedintele filialei

4.3. Organ Central de Control

a) Comisia de cenzori

CONSILIUL NAŢIONAL AL REPREZENTANŢILOR

Art.5. (1) Consiliul Naţional al Reprezentanţilor, denumit în continuare CNR, este organul suprem de conducere al Sindicatului, constituit din:

a) membrii Comitetului Director;

b) membrii fondatori;

c) preşedinţii filialelor teritoriale.

(2) CNR se intruneste odata pe an in sesiune ordinara si in sesiuni extraordinare ori de cate ori este nevoie la cererea Comitetului Director sau a unei treimi din membrii CNR existenti la data convocarii, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii.

(3) În îndeplinirea atribuţiunilor prevăzute de Statut şi ROF, CNR emite Hotărâri.

Art.6 Documentele care urmează a fi discutate la CNR, inclusiv listele cu candidaturile depuse pentru Comitetul Director, odata la 5 ani, trebuie prezentate, de către Secretarul General, Comitetului Director, cu cel puţin 30 de zile înainte de deschiderea lucrărilor CNR.

Art.7 Convocarea CNR trebuie notificată membrilor, împreună cu ordinea de zi, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea lucrărilor.

Art.8. (1) CNR este legal constituit dacă la şedinţă participă jumătate plus unul din numărul total al membrilor, hotărârile adoptându-se numai în cazul unei majorităţi de 2/3 din cei prezenţi.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile privind dizolvarea SCMD, modificarea Statutului, revocarea sau excluderea individuala ori colectiva a membrilor organelor de conducere si control centrale, cand trebuie sa fie prezenti minimum 2/3 din membrii CNR, votul fiind unanim.

Art.9 La lucrările CNR pot participa, ca invitati, fără drept de vot, membrii onorifici ai SCMD, membrii Comisiei de Cenzori, alți membri de sindicat, precum şi reprezentanţi ai mass-media și societății civile, etc.

Art.10 Conducerea lucrărilor CNR este asigurată de preşedintele Sindicatului, împreună cu un prezidiu format din membrii raportori ai Comitetului Director.

Art.11 CNR are următoarele atribuţii:

a) aprobă ordinea de zi şi problemele de procedură;

b) odata la 5 ani constituie şi validează componenţa numerică şi nominală a Comitetului Director, a Preşedintelui şi a Secretarului General;

c) stabileşte obiectivele şi strategia Sindicatului pentru perioada următoare;

d) hotărăşte asupra petiţiilor, apelurilor şi propunerilor ce-i sunt adresate;

e) hotărăşte asupra afilierii Sindicatului la organizaţii de profil pe plan intern şi internaţional;

f) aprobă schimbarea sediului Sindicatului;

g) aprobă nivelul cotizaţiilor pentru organizaţia internaţională la care este afiliat;

h) analizează şi hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Comitetul Director şi Comisia de Cenzori;

i) aprobă şi modifică Statutul şi ROF-ul;

j) validează autoexcluderea membrilor și hotărăște excluderea ca sancțiune disciplinară;

k) numeşte şi revocă membrii Comitetului Director şi ai Comisiei de Cenzori in conditiile prevazute de Statut;

l) alege membrii Comisiei de Cenzori și validează președintele Comisiei de Cenzori și înlocuitorul de drept al acestuia în caz de vacantare a postului;

m) hotărăşte asupra măsurilor de verificare privind activitatea şi gestiunea organelor de conducere, administrare şi control;

n) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Sindicatului si mandateaza Comitetul Director in acest sens, intre sesiuni;

o) hotărăşte asupra cuantumului cotizaţiei ce se achită de membrii Sindicatului;

p) hotărăşte asupra oportunitatii propunerilor privind plata unor indemnizaţii membrilor Comitetului Director si ai Comisiei de Cenzori;

q) adoptă hotărâri cu privire la înfiinţarea sau participarea la capitalul social al unor societăţi comerciale care să asigure fondurile necesare funcţionarii şi îndeplinirii scopului Sindicatului;

r) examinează propunerile prezentate de membrii de sindicat CNR şi decide cu privire la rezolvarea acestora;

s) hotărăşte dizolvarea Sindicatului şi adoptă orice alte hotărâri care, conform Statutului şi legislaţiei în vigoare, sunt de competenţa exclusivă a CNR;

t) numește cu mandat, pe timp de un an, o comisie de soluționare a contestațiilor la

deciziile de sancționare.

COMITETUL DIRECTOR

Art.12 (1) Comitetul Director, denumit in continuare CD, este compus din Preşedintele Sindicatului, Secretarul General şi un număr impar de vicepreşedinţi.

(2) Funcţia de Preşedinte al CD este asigurată de către Preşedintele Sindicatului.

(3) Membrii fondatori, in perioada dintre mandatele CD au dreptul să decidă completarea acestuia cu noi membri, conform Statutului.

Art.13 (1) CD este organul de conducere al Sindicatului în intervalul dintre două ședințe ale CNR, lucrările sale desfăşurându-se, cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar.

(2) Convocarea se face în scris sau telefonic, de către Secretarul General, cu cel

puţin 5 zile înainte de data întrunirii.

(3) CD este statutar întrunit cu participarea a cel puţin jumătate plus unu din membri.

(4) În îndeplinirea atribuţiunilor prevăzute de statut şi regulament, CD emite Decizii.

(5) Deciziile CD se adoptă cu majoritatea absolută a celor prezenţi.

Art.14 Şedinţele CD sunt conduse de Preşedintele Sindicatului, iar în lipsa acestuia de Secretarul General sau un vicepresedinte desemnat.

Art.15 La şedinţele CD pot fi invitaţi preşedinţi de filiale, preşedintele Comisiei de Cenzori, alte persoane.

Art.16 Şedinţele CD sunt consemnate într-un proces verbal, de către o persoană din cadrul Secretariatului General care participă, permanent, la aceste şedinţe. Procesul-verbal al sedinței Comitetului Dirtector se semnează de toti membrii participanti în cel mult 5 zile de la data sedintei.

Art.17 CD are următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea Sindicatului pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor luate de CNR;

b) elaborează proiecte de politici şi strategii ale Sindicatului;

c) aprobă investiţiile Sindicatului şi acţiunile promovate;

d) aprobă statul de funcţii şi nivelul de salarizare al angajaţilor. Nivelul de salarizare al angajatului, se va stabili in procent negociabil care sa nu depaseasca salariul mediu brut pe economie;

e) aprobă instrucțiunile de organizare și funcționare privind componenţa numerică și nominală, precum și atribuțiile colectivelor de specialitate de la nivel central și le actualizează periodic;

f) adoptă ordinea de zi şi regulile de procedură privind desfăşurarea şedinţelor CD;

g) asigură întocmirea bilanţului şi, in baza mandatului CNR aproba bugetul de venituri şi cheltuieli al Sindicatului;

h) urmăreşte executia bugetului Sindicatului, verifică oportunitatea si asigura legalitatea cheltuielilor şi a plăţilor angajate de sindicat conform bugetului;

i) coordonează, monitorizează şi controlează întreaga activitate a structurilor Sindicatului;

j) înfiinţează, organizează și dizolvă filiale ale Sindicatului;

k) decide acordarea de ajutoare, stimulente bănești, indemnizații de colaborare și cota-parte pentru afilierea Sindicatului la organizații interne și externe, precum și finanțarea activităților organizatorice, sociale, culturale, artistice, sportive și de altă natură;

l) hotărăște suspendarea din funcție a membrilor CD în cvorumul și majoritatea prevăzute de Statut și propune revocarea acestora de către CNR;

m) aplică sancțiuni conform prevederilor statutare;

n) aprobă instucțiunile de emitere, primire, înregistrare și arhivare a documentelor;

o) stabilește anual o comisie de disciplină pentru efectuarea cercetării faptelor considerate abateri disciplinare.

Art.18 În caz de vacantare a tuturor funcțiilor din Biroul Operativ Teritorial sau de nefuncționalitate a filialei ori a Biroului Operativ Teritorial, CD convoacă în termen de 10 zile de la data apariției situației ca atare, Adunarea Generală a filialei pentru alegerea altor organe de conducere.

BIROUL OPERATIV

Art.19 (1) Biroul Operativ este organul care coordonează activitatea curentă a Sindicatului, în intervalul dintre şedinţele CD şi este format din Preşedintele şi Secretarul General al Sindicatului.

(2) În exercitarea atribuţiilor proprii, Biroul Operativ stabilește măsuri.

Art.20 Biroul Operativ are următoarele atribuţii:

a) organizează şi supervizează activitatea Sindicatului pentru realizarea, în bune condiţii, a hotărârilor CNR și a deciziilor CD;

b) coordonează activitatea birourilor operative teritoriale;

c) suspendă activitatea birourilor operative teritoriale, în situaţia apariţiei unor disfuncţionalităţi majore în activitatea acestora, luând, după caz, următoarele măsuri:

c.1. - dispune verificarea activităţii birourilor operative suspendate;

c.2. - hotărăşte asupra conducerii curente a filialei;

c.3. - propune CD măsura mentinerii suspendării, organizării de noi alegeri, sau reluarea activităţii biroului operativ suspendat.

d) urmăreşte execuția bugetului şi verifică oportunitatea cheltuielilor şi a plăţilor angajate;

e) planifică data și ordinea de zi a ședințelor CD;

f) organizează, la nivel central, continuitatea conducerii;

g) coordonează activitatea Secretariatului General al Sindicatului.

PREŞEDINTELE SINDICATULUI

Art.21 (1) Preşedintele reprezintă Sindicatul, potrivit mandatului încredinţat de CNR, şi asigură conducerea organizaţiei la nivel naţional fiind responsabil de buna organizare şi funcţionare a acesteia.

(2) Președintele Sindicatului este și președintele CD.

Art.22 (1) Preşedintele este ales prin vot secret de CNR pentru o perioadă de 5 ani, din rândul membrilor de sindicat.

(2) Persoana care candidează la această funcţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislatia specifica.

(3) În caz de vacantare a funcţiei de preşedinte, funcţia acestuia se preia de Secretarul General, până la organizarea, în termen de 45 de zile, de noi alegeri în cadrul CNR.

Art.23 Preşedintele are următoarele atribuţii:

a) reprezintă interesele membrilor de sindicat în toate împrejurările;

b) urmăreşte şi impune respectarea Statutului şi ROF-ului de către toţi membrii de sindicat;

c) prezidează şedinţele CD şi ale CNR;

d) asigură aplicarea hotărârilor CNR şi deciziile CD, precum şi ale măsurilor stabilite de Biroul Operativ;

e) coordonează activitatea de elaborare a proiectelor de politici şi strategii ale Sindicatului si de verificare a modului de indeplinire;

f) delegă competenţele prevăzute de statut și regulament;

g) răspunde de activitatea economico-financiară si de organizarea contabilitatii Sindicatului şi asigura efectuarea in conditii legale a cheltuielilor stabilite prin bugetul anual al Sindicatului;

h) numește anual, prin decizie, o comisie de disciplină stabilită de CD pentru efectuarea cercetării faptelor considerate abateri disciplinare și desemnează persoana din cadrul Secretariatului General care asigură lucrările de secretariat ale acestei comisii;

i) semnează corespondenţa oficială a Sindicatului;

j) dispune măsuri corespunzătoare pentru ducerea la îndeplinire a activităților curente ale Sindicatului;

k) poate mandata atribuții Secretarului General sau vicepreședinților Sindicatului;

l) îndeplinește orice alte sarcini pentru realizarea obiectivelor prevăzute de Statut.

Art.24 În exercitarea atribuţiilor proprii, Preşedintele Sindicatului emite decizii în aplicarea hotărârilor CNR si a deciziilor CD precum și pentru coordonarea și îndeplinirea activităților Sindicatului.

Art.25 (1) Secretarul General face parte din Biroul Operativ şi asigură, alături de preşedinte, buna funcţionare a activităţii organelor şi structurilor de conducere ale Sindicatului.

(2) Preia prerogativele preşedintelui când acesta își anunță indisponibilitatea prezenței.

Art.26 (1) Secretarul General este ales prin vot secret de CNR, pentru o perioadă de 5 ani, din rândul membrilor de sindicat.

(2)Persoana care candidează la această funcţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislatia specifica.

(3) În caz de vacantare a funcţiei de Secretar General, funcţia acestuia se preia de unul din vicepreşedinţi, desemnat de CD, până la organizarea statutara de noi alegeri, în cadrul CNR.

Art.27 Secretarul General are următoarele atribuţii:

a) asigură funcţionarea tuturor componentelor structurii organizatorice şi urmăreşte respectarea Statutului, a ROF-ului, a deciziilor CD;

b) Coordoneaza si raspunde de activitatea economico-financiara a SCMD prezentand lunar CD un raport scris privind situaţia financiară pe categorii de venituri si cheltuieli;

c) verifică actualizarea evidenţei membrilor Sindicatului;

d) întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe care îl supune spre avizare CD și spre aprobare CNR.

Art.28 (1) Vicepresedintii fac parte din CD, asigura coordonarea zonala a activitatii filialelor teritoriale si de specialitate in conducerea la nivel central si il sprijina pe presedinte, la solicitarea acestuia, in cazul in care secretarul general este indisponibil.

(2) Vicepreşedinţii Sindicatului sunt aleşi prin vot secret de CNR, pentru o perioadă de 5 ani, din rândul membrilor de sindicat, sau cu statut de interimat, in perioadele dintre alegeri, de catre membrii fondatori, conform prevederilor statutare.

(3) Numărul de vicepreședinți este impar și se stabilește statutar.

(4) Persoana care candidează la această funcţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislatia specifica.

Art.29 Vicepreşedinţii au următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea sindicală în zona teritorială de responsabilitate;

b) menţin o comunicare permanentă cu structurile teritoriale pentru rezolvarea problemelor de interes general ale membrilor de sindicat;

c) controlează modul în care membrii de sindicat și filialele teritoriale respectă și îndeplinesc prevederile statutului și regulamentului;

d) indruma activitatea colectivelor de specialitate (departamente) ale Sindicatului repartizate spre coordonare de catre CD, pe care il informeaza lunar asupra activitatilor desfasurate.

Art.30. Vicepreședintii desemnati pentru a prelua atribuțiile în lipsa Președintelui Sindicatului sau a Secretarului General, sunt stabiliti de CD.

Art.31. Vicepreședinții răspund în fața CD de rezolvarea activităților potrivit atribuțiilor sau a unor acțiuni încredințate spre coordonare sau executare directă.

ADUNAREA GENERALĂ A FILIALEI TERITORIALE

Art.32 (1) Adunarea Generală a filialei teritoriale denumită în continuare Adunare Generală, este organul colectiv de conducere al filialei ce reuneşte membrii de sindicat din zona administrativă de care aparţin.

(2) Adunarea Generală se convoacă anual, în ședință ordinară sau ori de câte ori este nevoie în ședințe extraordinare.

(3) Adunarea Generală este legal constituită în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritate absolută. Dacă la ședință nu se întrunește cvorumul menționat, se convoaca o noua adunare generala care este legal constituită indiferent de numărul membrilor prezenți, hotărârile urmând a fi luate cu majoritatea simplă a celor prezenți.

Art.33. (1) Convocarea Adunării Generale trebuie notificată membrilor, împreună cu ordinea de zi, data și locul de desfășurare, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea lucrărilor.

(2) Convocarea se face în mod obligatoriu pe pagina de internet a filialei, precum și prin alte modalități de anunțare: telefon, SMS, e-mail, scrisori, etc.

(3) Sedinta extraordinara se convoaca de catre Biroul Operativ al filialei la initiativa acestuia sau la cererea a 1/3 din numarul total al membrilor filialei prin tabel semnat si depus de catre initiatori la Biroul Operativ.

Art.34. (1) Desfășurarea Adunării Generale se consemnează într-un proces verbal în care se menționează obligatoriu numărul celor prezenți și modul de adoptare a hotărârilor.

(2) Hotărârile Adunării Generale se semnează și parafează de președintele filialei, se îndosariază într-un dosar special si in termen de 15 zile se trimit in copie CD pentru informare/confirmare.

Art.35. La ședința ordinară a Adunării Generale se alege președintele, vicepreședintele/vicepresedintii și secretarul filialei pe o perioadă de 4 ani, care sunt și membri de drept ai Biroului Operativ teritorial al filialei.

Art.36. Fiecare membru al filialei dispune de un vot egal în cadrul Adunării Generale.

Art.37. La Adunarea Generală pot participa, fără drept de vot, membrii organelor de conducere din structura centrală, alti invitati, reprezentanţi ai mass-media și societății civile.

Art.38. Lucrările Adunării Generale sunt conduse de către președintele filialei sau înlocuitorul de drept, împreună cu un prezidiu compus din membrii Biroului Operativ teritorial, precum și alte persoane.

Art.39. Adunarea Generală are următoarele atribuţii:

a) dezbate problemele de interes general şi particular, în conformitate cu prevederile statutului, regulamentului şi ale altor acte emise de organele de conducere ale Sindicatului sau rezultate din necesitățile locale ale filialei și adoptă măsuri corespunzătoare;

b) adoptă planul cu activitățile și acțiunile pentru perioada următoare, în conformitate cu strategia aprobată de CNR;

c) adopta masurile necesare indeplinirii sarcinilor rezultate ca urmare a deciziilor presedintelui, Biroului Operativ sau CD;

d) analizează şi hotărăște cu privire la aplicarea sau ridicarea de sancțiuni membrilor biroului operativ teritorial, precum și oricărui alt membru al filialei;

e) hotărăşte asupra petiţiilor, apelurilor şi propunerilor adresate filialei;

f) analizează și hotărăște asupra:

· g.1 – activității membrilor biroului operativ teritorial;

· g.2 – cheltuirii fondurilor provenite din cotizații și alte surse de venit;

· g.3 – proiectului bugetului de venituri și cheltuieli al filialei, propuneri ce vor fi inaintate CD, spre analiza in vederea supunerii spre aprobare CNR;.

· g.4. – propunerilor de comasare cu alte filiale sau de dizolvare a filialei.

Art.40. În caz de vacantare a tuturor funcțiilor în Biroul Operativ teritorial sau de nefuncționalitate a filialei ori Biroului Operativ teritorial, Adunarea Generală este convocată de CD în termen de 10 zile de la apariția situației pentru a hotărî asupra alegerii noilor organe de conducere.

BIROUL OPERATIV TERITORIAL

Art.41. (1) La nivel teritorial, Adunarea Generală alege Biroul Operativ teritorial, format din minimum trei membri - președinte, vicepreședinti și secretar.

(2) Președintele filialei este și președintele Biroului Operativ teritorial.

(3) Durata mandatului membrilor Biroului Operativ teritorial este de 4 ani.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), durata mandatului membrilor aleşi pe funcţiile vacante în perioada de după alegerile generale este până la data viitoarelor alegeri generale.

(5) Membrii Biroului Operativ teritorial asigură conducerea executivă a filialei teritoriale.

(6) În exercitarea atribuţiilor proprii, Biroul Operativ teritorial adoptă măsuri, care sunt consemnate într-un proces verbal semnat de cei prezenți la ședință.

Art.42. Biroul Operativ teritorial își desfășoară activitatea în ședințe lunare (bilunare) la care pot fi invitați membri ai organelor de conducere din structura centrală și alte persoane.

Art.43. Biroul Operativ teritorial are următoarele atribuții:

a) stabileşte măsuri pentru organizarea și desfășurarea adunării generale ordinară sau extraordinară;

b) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor Biroului Operativ teritorial, a adunărilor generale şi aprobă documentele care fac obiectul analizei adunării teritoriale;

c) numeşte sau revocă/suspendă membrii compartimentelor sau responsabilii pe domenii din subordinea sa;

d) numeşte administratorul de cont și răspunde de gestionarea patrimoniului incredintat filialei;

e) analizează propunerile de acordare a recompenselor (stimulentelor) materiale, financiare sau de altă natură membrilor Biroului Operativ teritorial sau membrilor de sindicat ai filialei;

f) coordonează şi ţine evidenţa acţiunilor şi mijloacelor specifice luptei sindicale.

g) intocmeste proiectul bugetului propriu de venituri si cheltuieli pe care-l supune aprobarii Adunarii Generale inainte de a-l trimite spre avizare conducerii centrale;

h) conduce activitatea filialei teritoriale conform Statutului si ROF-ului pentru indeplinirea hotararilor si deciziilor CNR, CD, Biroului Operativ al SCMD, Presedintelui si a hotararilor proprii;

i) reprezinta Sindicatul in raporturile cu tertii in plan teritorial;

j) analizeaza si propune conducerii SCMD initierea de actiuni si aliante pe plan local.

Art.44. (1) Președintele filialei este ales, revocat, sau suspendat în/din funcție de Adunarea Generală, în ședință ordinară sau extraordinară.

(2) Președintele filialei face parte de drept din CNR, cu drept de vot, putând fi înlocuit prin mandat de un vicepreședinte sau secretarul filialei, cu acordul Biroului Operativ teritorial;

Art.45. Președintele filialei poate demisiona din funcție înainte de expirarea mandatului. Demisia se aduce la cunoștința Adunării Generale si conducerii centrale. În această perioadă, unul dintre vicepresedinti sau secretarul filialei, desemnat de Biroul Operativ teritorial preia prerogativele preşedintelui, până la alegerea unui nou preşedinte de către Adunarea Generală.

Art.46. Președintele filialei are următoarele atribuţii:

a) conduce şedinţele Biroului Operativ teritorial şi Adunării Generale ale filialei;

b) conduce și/sau coordonează activităţile/acţiunile la nivelul filialei, stabilind măsuri operative eficiente;

c) semnează actele contabile de competenţa sa şi dispune asupra cheltuirii fondurilor conform capitolelor de cheltuieli prevăzute de bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de Adunarea Generală;

d) semnează acte în conformitate cu competenţele atribuite de conducerea centrală a Sindicatului. Actele emise fără viza de legalitate sau control financiar preventiv sunt nule de drept;

e) îşi delegă competenţele unuia dintre membrii Biroului Operativ teritorial în situaţia de indisponibilitate temporară;

f) controlează modul de îndeplinire a hotărârilor Adunării Generale şi a celor stabilite de Biroul Operativ teritorial şi dispune măsuri corespunzătoare;

g) răspunde în faţa membrilor de sindicat, a Biroului Operativ teritorial sau Adunării Generale privind modul de îndeplinire a actului de conducere la nivelul filialei;

h) reprezintă filiala în raporturile cu terţi, în plan teritorial, în limitele mandatului dat de Președintele Sindicatului;

i) verifica depunerea cotizației, de către membrii filialei, într-unul din conturile bancare ale Sindicatului si ia masurile ce se impun in caz de nerespectare a acestei obligatii statutare.

Art.47. Vicepreședintii filialei sunt alesi, revocati sau suspendati în/din funcție de Adunarea Generală, în ședință ordinară sau extraordinară.

Art.48. Vicepreședintii filialei au următoarele atribuţii:

a) răspund de organizarea şi desfăşurarea manifestărilor publice prin utilizarea mijloacelor de luptă sindicală;

b) întocmesc şi prezintă spre analiză Biroului Operativ teritorial documentele necesare desfăşurării acţiunilor sindicale;

c) răspund de anunţarea membrilor filialei de a participa la acţiunile organizate, precum şi de dotarea acestora cu mijloace şi materiale de propagandă sindicale;

d) propun scăderea din evidenţa contabilă a mijloacelor consumate, pierdute sau reţinute pe timpul acţiunilor sindicale;

e) îndeplinesc alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală sau Biroul Operativ teritorial;

f) pot prelua atributiile presedintelui filialei in conditiile prevazute.

Art.49. (1) Secretarul filialei este ales, revocat sau suspendat în/din funcţie de Adunarea Generală a filialei, în şedinţă ordinară sau extraordinară.

(2) În lipsa anunţată a preşedintelui și vicepreședintelui preia competenţele și atribuțiile acestora.

Art.50. Secretarul filialei are următoarele atribuţii:

a) răspunde de modul de organizare a evidenţei membrilor filialei şi de actualizarea bazei de date, precum şi de rezolvarea cererilor noilor membri de sindicat;

b) primeşte şi verifică dosarele de înscriere de noi membri;

c) pregăteşte şi prezintă spre aprobare preşedintelui actele necesare desfăşurării activităţilor;

d) aplică prevederile legale privind evidenţa documentelor şi arhivarea acestora;

e) întreprinde demersurile pentru obţinerea vizei de legalitate pentru documentele emise de filială, în conformitate cu deciziile CD;

f) răspunde de organizarea evidenţei şi consemnarea modului de soluționare a petiţiilor, propunerilor şi sesizărilor adresate filialei;

g) ţine evidenţa recompenselor acordate și sancţiunilor aplicate membrilor filialei şi a celor autoexcluşi;

h) înregistrează orice document care urmează a fi analizat de Adunarea Generală;

i) prezintă propunerile de numire/suspendare/revocare a responsabililor sau membrilor compartimentelor pe domeniile de activitate Biroului Operativ teritorial;

j) organizează evidenţa primirii, înregistrării, verificării şi predării documentelor la casa de avocatură;

k) informează membrii filialei despre acţiuni şi activităţi curente care se pregătesc sau sunt în curs de desfăşurare;

l) asigură depunerea cotizaţiei de către membrii de sindicat în contul Sindicatului;

m) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Adunarea generala sau Biroul Operativ teritorial.

COMISIA DE CENZORI

Art.51 Organul de control economico-financiar al Sindicatului este Comisia de Cenzori formată din 3 membri titulari, aleşi de CNR, pentru un mandat de 4 ani.

Art.52 Comisia de cenzori este condusă de un preşedinte, ales de către comisie şi validat de CNR.

Art.53 Poate ocupa funcţia de cenzor orice persoană care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are studii superioare de specialitate atestate prin documente oficiale;

b) nu a suferit condamnări pentru infracțiuni de serviciu sau economice;

c) nu este membru în organele de conducere centrale ale SCMD;

d) nu este in conflict de interese cu membrii CD sau cu persoane de executie angajate in Sindicat.

Art.54 Preşedintele Comisiei de Cenzori trebuie sa aiba studii superioare economice si experientă în domeniu.

Art.55 Organizarea şi funcţionarea Comisiei de Cenzori se desfăşoară în baza unui regulament propriu aprobat de CNR.

Art.56 Comisia de Cenzori realizează cel puţin două acţiuni de control pe an sau ori de câte ori consideră necesar, informând CD despre rezultatele verificării. Anual prezintă un raport în faţa CNR.

Art.57Pe timpul controlului, membrii comisiei beneficiază de decontarea cheltuielilor ocazionate de această activitate, conform normativelor legale în vigoare.

CAPITOLUL III

Colectivele de specialitate (departamente) ale Sindicatului

Art.58 (1)Pentru punerea în aplicare a hotărârilor și deciziilor structurilor de conducere, precum şi pentru îndeplinirea scopurilor propuse, la nivel naţional şi teritorial, se organizează şi funcţionează colective de specialitate ale Sindicatului, astfel:

a) la nivel central: departamente pe domenii de activitate;

b) la nivel teritorial: compartimente sau responsabili pe domenii de activitate.

(2) Colectivele de specialitate ale sindicatului au rol consultativ.

Art.59 Denumirile compartimentelor la nivel teritorial sunt similare celor de la nivel central. Atribuţiile şi compunerea numerică a acestora sunt particularizate la nivelul fiecărei filiale.

Art.60 Denumirea şi compunerea departamentelor la nivel central sunt prevăzute în Anexa nr.1

Art.61 Departamentele/Compartimentele/Responsabilii pe domenii de activitate au, în principal, următoarele atribuţii:

a) acordarea de asistenţă de specialitate şi sprijin la solicitarea oricărui membru de sindicat, pe problematica solicitată;

b) elaborarea de studii, programe şi informări privind evoluţia domeniului respectiv, alte sarcini de specialitate incredintate de CD/Birourile Operative teritoriale;

c) monitorizarea şi reacţia rapidă la acţiunile guvernamentale sau de altă natură în domeniul de activitate.

Art.62. (1) La nivel central, departamentele sunt conduse/coordonate de Presedinte, Secretarul General, vicepresedinti, alte persoane desemnate de CD.

(2) Departamentele desfășoară ședințe periodice sau ori de câte ori este necesar și adoptă măsuri, care sunt consemnate în procese-verbale.

Art.63. (1)Departamentele au în structura lor compartimente.

(2) Instrucțiunile de organizare și funcționare a Departamentelor, componenţa numerică și nominală, precum și atribuțiile acestora, se aprobă şi se actualizează periodic de către CD.

Art.64. (1) La nivel teritorial, compartimentele sau responsabilii pe domenii de activitate se aproba si se actualizeaza periodic de Biroul Operativ teritorial.

(2) Compartimentele sau responsabilii pe domenii de activitate desfășoară ședințe săptămânale sau ori de câte ori este nevoie și adoptă măsuri, care sunt consemnate în procese verbale.

Art.65 Pentru îndeplinirea unor obiective sau necesităţi cu caracter temporar, atât la nivel central cât şi teritorial, organele de conducere ale Sindicatului pot înfiinţa comisii pe probleme specifice. Din aceste comisii pot face parte atât membri de sindicat cât şi persoane(specialişti) din afara Sindicatului.

CAPITOLUL IV

Organe administrativ- tehnice si de executie ale Sindicatului

Art.66 Secretariatul General este organul de executie in subordinea Presedintelui SCMD care asigura suportul organizatoric si tehnic necesar desfasurarii activitatii organelor de conducere centrale ale sindicatului si ale departamentelor, evidenta membrilor de sindicat, emiterea, primirea, inregistrarea si arhivarea documentelor emise sau primite de conducerea SCMD.

Art.67 Instructiunile de organizare si functionare a Secretariatului General, componenta numerica si nominala, atributiile si conditiile contractuale se stabilesc si se actualizeaza periodic de catre CD.

Art.68 Compartimentul contabilitate se subordoneaza Presedintelui SCMD si vicepresedintelui delegat care coordoneaza activitatea Departamentului economico-financiar.

Art.69 Compartimentul contabilitate isi desfasoara activitatea in baza instructiunilor de organizare si functionare aprobate de CD, care stabileste si componenta numerica si nominala precum si conditiile contractuale.

Art.70 Compartimentul Consilieri Juridici asigura legalitatea deciziilor si hotararilor precum si consilierea juridica a Presedintelui SCMD, BO si CD si Departamentului juridic al SCMD. Acest compartiment se subordoneaza Presedintelui SCMD si vicepresedintelui delegat care coordoneaza activitatea juridica a SCMD.

Art.71 Instructiunile de organizare si functionare a Compartimentului Consilieri Juridici, componenta numerica si nominala, atributiile si conditiile contractuale se stabilesc si se actualizeaza periodic de catre CD.

Art.72 Compartimentul Redactional si Tehnic Audio-Vizual si al publicatiilor SCMD isi desfasoara activitatea in baza instructiunilor de organizare si functionare aprobate de CD, care stabileste si componenta numerica si nominala precum si conditiile contractuale.

Art.73 Compartimentul Redactional si Tehnic Audio-Vizual si al publicatiilor SCMD se subordoneaza vicepresedintelui cu probleme media si isi desfasoara activitatea in sprijinul Departamentului media si comunicare.

CAPITOLUL V

Dobândirea si incetarea calității de membru al Sindicatului

Art.74 Conform prevederilor Statutului se pot înscrie în Sindicat:

a) cadrele militare în rezervă şi retragere indiferent de structura sistemului naţional de apărare, siguranţă şi ordine publică din care provin (MApN, MAI,SRI, SIE, STS, SPP, etc.);

b) beneficiari ai pensiei de urmaş;

c) alte cadre militare în rezervă și retragere.

Art.75 Documentele necesare înscrierii şi care compun „Dosarul de înscriere” sunt următoarele:

a) cerere de înscriere (Anexa nr.2);

b) copia cărţii/buletinului de identitate;

c) copie după dovada oficială a calităţii de cadru în rezervă sau retragere;

d) copie după certificatul de deces (numai pentru văduvele şi urmaşii majori ai cadrelor militare decedate);

e) copie după documentul doveditor prin care se atestă plata cotizaţiei de membru al Sindicatului;

f) două fotografii tip buletin.

Art.76 Persoanele care doresc sa adere la Sindicat pot solicita înscrierea la orice filială pe care o doresc, fiind egali în drepturi și obligații cu cei deja înscriși.

Art.77 Data primirii în rândurile sindicatului a unui membru se consideră data achitării cotizației de membru, confirmarea fiind asigurata de depunerea documentelor necesare înscrierii.

Art.78 Legitimaţia de membru al Sindicatului se va înmâna, după luarea în evidenţă, de către filiala locală unde a depus dosarul de înscriere sau de catre Secretariatul General.

Art.79 Mutarea membrilor de la o filială la alta se poate face la schimbarea domiciliului sau a locului de muncă, ori din alte motive, numai cu avizul preşedinţilor ambelor filiale, cu respectarea regulilor privind evidenţa membrilor Sindicatului.

Art.80 Încetarea calităţii de membru poate interveni în următoarele situaţii:

a) la cererea membrului în cauză, cu respectarea prevederilor statutare;

b) prin deces;

c) prin excludere, la cererea filialei, a CD și hotărârea CNR;

d) prin autoexcludere, ca urmare a neplății cotizației anuale.

CAPITOLUL VI

Drepturi, obligatii, recompense, sanctiuni

Art.81 Membrii Sindicatului, indiferent de funcţia sau calitatea deţinută în Sindicat, sunt egali în drepturi şi obligaţii.

Art.82 Membrii Sindicatului au următoarele drepturi:

a) de a alege şi de a fi ales în mod liber în organele de conducere;

b) la opinie, fără restricţii, în cadrul Sindicatului;

c) de participare liberă la adoptarea şi aplicarea hotărârilor;

d) dreptul nelimitat să hotărască liber şi oricând de a se retrage din Sindicat;

e) de a fi informaţi cu privire la activitatea organelor de conducere ale Sindicatului;

f) dreptul la consultanţă, în problemele muncii sindicale, economice, juridice, sociale, etc.;

g) de a beneficia de asistenţă juridică cu sprijinul Sindicatului în probleme specifice calității de membru;

h) de a contesta statutar membrii organelor de conducere, pe baza unor motivaţii întemeiate;

i) de a se apăra în situaţiile constatarii, revocarii sau suspendarii din functie;

j) de a delega competenţa votului unui alt membru de sindicat în cadrul adunării generale a filialei.

Art.83 Membrii Sindicatului au următoarele obligații (indatoriri):

a) să respecte Statutul şi ROF-ul;

b) să participe, la activitatea Sindicatului;

c) să acţioneze pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor şi măsurilor stabilite de către organele de conducere. Membrii care nu sunt de acord cu unele hotărâri nu sunt obligaţi să participe la îndeplinirea lor, dar se vor abţine de la orice acte potrivnice realizării acestora;

d) să respecte disciplina si ierarhia instituţională a Sindicatului.

e) să fie loiali Sindicatului şi să acţioneze împotriva atacurilor nejustificate lansate împotriva acestuia, indiferent din partea cui ar veni.

f) să achite cotizaţia stabilită.

g) să nu întreprindă acțiuni contrare intereselor si imaginii Sindicatului.

h) sa participe, cand este solicitat, la actiunile decise de catre organele de conducere ale SCMD.

Art.84 Membrilor Sindicatului li se pot acorda următoarele recompense:

a) mulţumiri verbale;

b) mulţumiri scrise;

c) diplome de onoare, de merit, de excelenţă;

d) acordarea de însemne distinctive ale Sindicatului;

e) stimulente bănești in limita fondurilor disponibile, cu respectarea procedurii stabilite si aprobarea CD. La nivel teritorial, persoanele care sunt recompensate prin stimulente bănești sunt nominalizate de Biroul Operativ teritorial, iar la nivel central si al presedintilor de filiale teritoriale nominalizarea aparține CD;

f) alte recompense prevăzute de Statut.

Art.85 (1) Membrilor Sindicatului li se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) atenţionare verbală in cadrul Adunarii Generale sau atentionare scrisa;

b) suspendarea din functie;

c) suspendarea calității de membru al Sindicatului în vederea excluderii;

d) excludere.

(2) Sancțiunile nu se aplică gradual, ci în funcție de gradul de vinovăție și de efectele negative cauzate intereselor Sindicatului.

(3) Adoptarea unei alte formalități de încasare a cotizației decât cea prevăzută de prezentul regulament este nelegală și atrage răspunderea disciplinară, iar dacă fapta are caracter de continuitate, după caz, se poate aplica sancțiunea excluderii din Sindicat și/sau sesizarea organelor de cercetare penală competente.

Art.86 Sesizările și propunerile anonime pentru acordarea recompenselor și aplicarea sancțiunilor nu se iau în considerare.

Art.87 Sesizările privind săvârșirea oricăror fapte care atrag eventuale sancțiuni disciplinare, se adresează Adunării Generale a filialei și pot fi făcute de oricare membru al sindicatului care are cunoștință și le poate proba. Sesizarea se face numai în formă scrisă sub semnătură olografă.

Art.88 (1) Sesizarea faptelor presupuse ca abateri disciplinare se adresează Adunării Generale in cazul unui membru al filialei sau CD in cazul membrilor CD si CNR in cazul membrilor fondatori.

(2) Adunarea generală în cvorumul și cu majoritatea prevăzute de prezentul regulament, analizează sesizarea în termen de max. 30 de zile de la data înregistrării acesteia de către Biroul Operativ teritorial.

(3) Persoana reclamată este audiată în mod obligatoriu în ședința Adunării Generale extraordinare. Citarea persoanei se face prin orice modalitate care asigură dovada certă a comunicării. Scrisoarea cu confirmare de primire are prioritate.

(4) Neprezentarea persoanei în cauză statutar citată fără un just temei nu împiedică Adunarea Generală în analiza faptelor și propunerea sancțiunii. Despre lipsa persoanei în cauză se menționează în procesul verbal al ședinței.

(5) Aprecierea temeiniciei situațiilor care au condus la neprezentarea persoanei în cauză la ședință aparțin Adunării Generale.

(6) În situații întemeiate de neprezentare la ședința Adunării Generale, ședința se reprogramează înăuntrul termenului de 30 de zile.

Art.89 Biroul Operativ teritorial comunică CD propunerea adoptată de adunarea generală privind sancționarea sau nu a membrului de sindicat, în termen de 5 zile de la data desfășurării Adunării Generale.

Art.90 (1) Pentru efectuarea cercetării faptelor considerate abateri disciplinare, se constituie, anual, la nivelul Sindicatului, o Comisie de disciplină formată din 3 membri de sindicat, dintre care cel puțin unul să aibă pregătire juridică.

(2) Compunerea comisiei de disciplină se stabilește anual de CD și se instituie prin decizie a președintelui CD.

Art.91 CD, față de toate actele depuse și concluziile comisiei de cercetare, precum și cele desprinse din ascultarea persoanei în cauză, în cvorumul și cu majoritatea prevăzute de statut, analizează și decide.

Art.92 În caz de excludere, CD inainteaza propunerea excluderii la CNR.

Art.93 Decizia adoptată de CD sau CNR se comunică atât persoanei în cauză, prin scrisoare cu confirmare de primire sau personal, sub semnătură, cât și Biroului Operativ teritorial, prin adresă cu extras din şedinţa respectivă.

Art.94(1) Prin hotărârea CNR se instituie la nivelul Sindicatului, cu mandat de funcționare de 1 an, o Comisie de soluționare a contestațiilor la deciziile de sancționare, compusă din 9 membri, care au calitatea de membri de sindicat, se bucură de o buna reputație și nu au suportat sancțiuni disciplinare.

(2) În prima ședință, membrii comisiei își desemnează președintele și vicepreședintele, precum și modalitatea de lucru a comisiei. Secretariatul comisiei este asigurat de o persoană din cadrul Secretariatului General, numită prin decizie a președintelui CD.

(3) Pe durata mandatului în caz de vacantare, comisia se completează prin decizie a CD cu membri care îndeplinesc condițiile enunțate.

(4) Comisia este legal constituită în cvorum de 2/3 din numărul membrilor și decide cu majoritatea simplă a celor prezenți.

(5) Împotriva deciziei de sancționare se formulează plângere, în termen de 15 zile de la luarea la cunoștință a sancțiunii, care se depune la Secretariatul General al Sindicatului, document care se predă comisiei de soluționare a contestațiilor. Comisia astfel sesizată soluționează plângerea (contestația) în termen de 20 de zile.

CAPITOLUL VII

Patrimoniul, stabilirea şi încasarea cotizaţiei, administratorul de cont

Art.95 Patrimoniul Sindicatului se compune din bunuri mobile, imobile şi mijloace băneşti provenite din cotizaţii, donaţii şi alte surse prevăzute de lege.

Art.96 Patrimoniul aparţinând Sindicatului poate fi folosit numai potrivit intereselor membrilor săi, nu poate fi împărţit, transmis sau lichidat decât pe baza hotărârii CNR şi a legislaţiei în vigoare.

Art.97 Administrarea patrimoniului Sindicatului se face de către CD si Birourile Operative teritoriale, prin administratori de cont.

Art.98 Mijloacele băneşti ale Sindicatului provin din:

a) cotizaţia sindicală stabilită de CNR, încasată de la membrii de sindicat;

b) donaţii şi sponsorizări din partea persoanelor fizice sau juridice din ţară şi străinătate;

c) venituri realizate din alte surse prevăzute de lege.

Art.99 Cuantumul cotizaţiei de membru se propune de către CD şi se aprobă de CNR.

Art.100 Filialele întocmesc proiectul de buget de venituri si cheltuieli anual care se aprobă de Adunarea Generală a filialei, avand ca sursa de finantare cota procentuala anuala din cotizatiile platite de membrii filialei aprobate de CD.

Art.101 (1) Cotizaţia se achita integral, pana in luna decembrie, pentru anul urmator sau jumatate din suma, semestrial, pana in luna decembrie pentru primul semestru al anului urmator si pana in luna iunie pentru al doilea semestru al anului in curs.

(2) Neachitarea cotizaţiei atrage după sine autoexcluderea din Sindicat cu consecința directă a pierderii drepturilor şi obligaţiilor provenite din calitatea de membru de sindicat.

(3) Persoanele care se înscriu în Sindicat sunt obligate să achite cotizaţia pentru lunile rămase din anul în curs, inclusiv luna în care s-au înscris.

(4) Reînscrierea ca membru de sindicat pentru persoanele care şi-au pierdut calitatea de membru ca urmare a autoexcluderii, se poate face după achitarea cotizației anuale și a cotizației restante.

Art.102 (1) Cotizaţia de membru se achită prin următoarele modalități:

a) în mod individual prin depunere în unul dintre conturile bancare ale Sindicatului;

b) prin incasare cu chitanta de la sediul central al Sindicatului;

c) prin transfer din contul bancar sau contul de card al membrului de sindicat in unul dintre conturile bancare ale Sindicatului, cu suportarea comisionului de transfer de catre depunator;

d) prin debitarea contului bancar al depunatorului, cu acordul acestuia, efectuata de banca si virarea sumei in contul Sindicatului in baza conventillor de debit direct incheiate de sindicat cu bancile.

(2) Obligatoriu in extrasul de cont sau pe chitanta trebuie mentionate urmatoarele elemente: numele si prenumele depunatorului, CNP-ul, suma depusa, perioada pentru care se plateste si filiala.

(3) Dupa depunerea cotizatiei membrul aderent este obligat să facă dovada plăţii la filiala care l-a luat în evidenţă.

(4) Pentru derularea operatiunilor bancare Compartimentul financiar-contabil, cu aprobarea CD, deschide fiecarei filiale teritoriale un subcont la una din bancile la care are deschise conturi colectoare, in care se vor vira semestrial sumele care revin filialelor din cota anuala stabilita de CNR, la propunerea CD, pentru acoperirea cheltuielilor de functionare, in functie de valoarea cotizatiilor incasate de la membrii filialelor si virate in conturile Sindicatului. Sumele neutilizate la finele anului se reporteaza cu aceeasi destinatie in anul urmator, fara sa afecteze cuantumul sumelor de incasat in noul exercitiu financiar.

Art.103 (1) Biroul Operativ teritorial nominalizează un administrator pentru subcontul bancar al filialei dintre membrii de sindicat ai filialei.

(2) Presedintele SCMD autorizeaza/imputerniceste persoana desemnata ca administrator de catre Biroul Operativ teritorial.

(3) Administratorul de cont se subordoneaza ierarhic contabilului sef al Sindicatului si are următoarele atributii:

a) efectuează operatiuni in contul bancar al filialei;

b) îndeplineste si functia de gestionar/ responsabil cu patrimoniul filialei;

c) Intocmeste documentele pentru ridicari/depuneri de numerar in si din cont si ordinele de plata pentru viramentele din contul filialei;

d) întocmeşte şi transmite Departamentului Economico Financiar, cel tarziu in prima decada a primei luni din trimestru pentru trimestrul anterior, deconturile impreuna cu actele de cheltuieli originale pentru justificarea sumelor acordate ca avans filialelor;

e) ţine evidenta tehnic-operativa a patrimoniului şi gestiunii economico – financiare a filialei;

f) urmăreşte şi asigură integritatea bunurilor aflate în patrimoniul filialei, organizeaza inventarierea bunurilor filialei si trimite situatia inventarierii la Departamentul Economico-Financiar;

g) preia de la secretarul filialei și transmite la Departamentul Economico-Financiar situatia cu numarul de membri si valoarea cotizatiilor depuse de membrii filialei pe anul in curs la inceputul lunii ianuarie si o actualizeaza trimestrial in prima decada a primei luni din trimestru;

h) transmite la Departamentul Economico-Financiar referatele de necesitate pentru acordarea avansurilor semnate de presedintele filialei si orice alte documente din domeniul economico-financiar stabilite prin proceduri sau decizii ale CD.

Art.104 Sumele provenite din donaţii, sponsorizări şi alte surse prevăzute de lege se vor lua în evidenţa centrală a Sindicatului şi se vor direcţiona către filialele care le-au obţinut.

CAPITOLUL VIII

Mijloace de luptă sindicală

Art.105 Mijloacele specifice de luptă sindicală sunt cele prevăzute de statutul Sindicatului și de prevederile legale în vigoare.

Art.106 La nivel teritorial acţiunile se vor desfăşura numai după informarea CD şi cu acordul acestuia, precum şi cu respectarea normelor legale în domeniu.

Art.107 Relaţiile structurilor sindicale cu mass-media se vor derula în conformitate cu procedurile comunicate de Departamentul Media si Comunicare.

Art.108 Acţiunile desfăşurate de către filiale vor fi postate pe site-ul propriu, pentru informarea operativă a membrilor de sindicat şi schimb de experienţă.

Art.109 (1) Conducerea Sindicatului nu-şi asumă răspunderea pentru acţiunile desfăşurate de filiale în alte condiţii decât cele prevăzute se statut și prezentul regulament.

(2) Cei care încalcă aceste prevederi sunt sancţionaţi, conform prevederilor statutare şi prezentului regulament.

CAPITOLUL IX

Dispozitii finale

Art.110 Prezentul regulament este elaborat în conformitate cu Statutul Sindicatului şi produce efecte ca şi acesta.

Art.111 Actele, sesizările, hotărârile, deciziile, precum şi alte documente emise de Sindicat se îndosariază şi păstrează la sediul central al Sindicatului.

Art.112 Registrul de intrări/ieşiri va fi gestionat numai de Secretariatul General al Sindicatului.

Art.113 Documentele înaintate altor instituţii vor fi inregistrate, vor purta sigla Sindicatului, vor fi ştampilate şi semnate de preşedinte sau înlocuitorul de drept; exemplarul 2 se va pastra obligatoriu in arhiva SCMD.

Art.114 Sigla şi antetul corespondenţelor oficiale sunt prezentate în Anexa nr.4.

Art.115 Se pot înfiinţa filiale ale Sindicatului în oricare localitate/județ din România sau din afara ei, la solicitarea a minim 15 membri.

Art.116 Filialele deja înfiinţate care, din diverse cauze, îşi reduc numărul de membrii sub minimul stabilit, se dizolvă prin decizie a CD, iar membrii de sindicat aflaţi în evidenţa lor se afiliază altor filiale.

Art.117 (1) Instrucţiunile de organizare şi funcţionare a colectivelor de specialitate ale sindicatului, aprobate înainte de intrarea în vigoare a regulamentului, își produc efectele în continuare. După intrarea în vigoare a regulamentului, acestea se actualizează, în funcție de obiectivele de atins cuprinse în strategia Sindicatului.

(2) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a ROF, CD aproba instructiunile de organizare si functionare pentru colectivele de specialitate care nu sunt constituite ori a caror denumire sau structura se modifica prin ROF.

Art.118. (1) Prezentul regulament poate suferi modificări și completări.

(2) Modificările și completările trebuie să fie propuse de CD şi aprobate de CNR.

Art.119 Prezentul regulament a fost aprobat de CNR, forul suprem de conducere al Sindicatului, întrunit statutar în data de 18.10.2011 şi intră în vigoare în termen de 15 zile de la aprobare.

Art.120 Anexele nr. 1, 2, 3 si 4 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXE nr:

1. Colectivele de specialitate (departamente) ale sindicatului

2. Cererea de înscriere

3. Formular pentru exprimarea votului prin delegare (model)

4. Sigla şi antetul corespondenţei oficiale (model)

ANEXA nr.1

COLECTIVELE DE SPECIALITATE (DEPARTAMENTE) ALE SINDICATULUI

a) La nivel central

1. DEPARTAMENT RELAȚII

1.1. Compartiment Relații Interne

a) Cu structurile guvernamentale si ale statului

b) Cu sindicatele

c) Cu societatea civilă, O.N.G. şi alte entităţi

1.2. Compartiment externe

2. DEPARTAMENT JURIDIC

2.1. Compartiment Iniţiere, Urmărire Acţiuni în Instanţă şi Relaţia cu

Casele de Avocatură

2.2. Compartiment Analiză, Sesizări, Reclamaţii Consultanţă Juridică şi

Reprezentare în Instanțe Judecătorești

3. DEPARTAMENT ECONOMICO – FINANCIAR

3.1. Compartiment Financiar

3.2. Compartiment Logistic

3.3. Compartiment Patrimoniu

4. DEPARTAMENT MUNCA SI RESURSE UMANE

4.1. Compartiment Muncă și Resurse Umane.

4.2. Compartiment. Investigare și Crearea Bursei Locurilor de Muncă

5. DEPARTAMENTUL MEDIA SI RELATII PUBLICE

5.1. Compartiment Monitorizare şi Relaţia cu Mass – Media

5.2. Purtătorul de Cuvânt

6. DEPARTAMENT ORGANIZARE ŞI ACŢIUNI SINDICALE

6.1. Compartiment Coordonare Filiale

6.2. Compartiment Manifestări Publice

6.3. Compartiment Analiza, Sinteza si Proiectia Actiunilor Sindicale

7. DEPARTAMENTUL SANATATE, SPORT, TURISM

7.1. Compartiment Sănătate și Asistență socială

7.2. Compartiment Sport,Turism și Recreere

b) La nivel teritorial

Compartimente sau responsabili (similar celor de la nivel central) in subordinea Birourilor Operative Teritoriale.

ANEXA nr.2

CERERE DE INSCRIERE

Subsemnat ul (a) Gradul............................(nume) …..................................…....……… (prenume) …………...................

domiciliat (a) în localitatea....................................................str........................................nr........bloc......................sc..................ap...........

.......Jud/Sect.......................................... cod postal....................................................................

posesor al B.I.(C.I.) seria ….........… nr. …….............................……. C.N.P. .....................................................................

solicit primirea mea in Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD).

Am luat cunoştinţă de prevederile Statutului SCMD si a Regulamentului de Organizare si Functionare (ROF) şi mă oblig să le respect .

Sunt angajat (a) la .............................................(institutia, intreprinderea), in functia de .................................................

Sunt născut (a) la data de …….........................… in localitatea ……....................................…….. jud. ..........

Mă oblig să contribui prin activitatea mea la realizarea scopului şi obiectivelor SCMD.

Casa de pensii (cea care imi plateste pensia) :………………………………………………

(MApN, MAI, SRI,)

Datele mele de contact sunt urmatoarele :

Tel. Fix domiciliu :……………………………

Tel. serviciu ………………………………….

Tel. Mobil……………………………………..

Fax ……………………………………………

E-mail …………………………………………

Adresa postala ......................................................................................................................

In conformitate cu dispozitiile art. 8 (1) lit. a) din Legea 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, sunt de acord ca datele cu caracer personal continute de aceasta fisa de inscriere sa fie prelucrate de SCMD.

Data inaintarii cererii:……………………..

…………………………………………………………

(NUMELE, PRENUMELE, SEMNATURA)

ANEXA nr.3

ANEXA nr.4